Parchetul General a confirmat miercuri deschiderea unui dosar penal în rem, o procedură inițiată în luna iulie, ca răspuns la un volum semnificativ de sesizări. Această decizie a fost luată după ce au fost înregistrate peste 600 de plângeri care vizează anularea alegerilor prezidențiale desfășurate în anul 2024. Ancheta este gestionată la nivelul Secției de urmărire penală a instituției, conform informațiilor furnizate de Parchetul General.
Procedura de începere a urmăririi penale in rem a fost dispusă oficial la data de 27 iulie 2026. Conform explicațiilor oferite de Parchetul General, această etapă reprezintă un pas procedural obligatoriu, stabilit de Codul de procedură penală. Această acțiune juridică este necesară atunci când sesizările primite îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi analizate în cadrul unui dosar penal propriu-zis.
Plângerile au fost depuse de reprezentanții Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială, în cadrul unui proiect civic numit „Valul Democrației - Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”. Reclamanții susțin că au avut loc încălcări grave și solicită investigarea persoanelor responsabile de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Această inițiativă juridică pune sub semnul întrebării legalitatea procesului prin care scrutinul a fost suspendat.
În cadrul plângerilor, sunt enumerate o serie de acuzații grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Documentele depuse de asociație menționează, de asemenea, infracțiuni contra umanității, complicitate la uzurparea funcției, precum și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. La aceste aspecte se adaugă acuzația de represiune nedreaptă, toate fiind direcționate către factorii implicați în decizia de anulare a votului.
Pe lângă ancheta principală, Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială a depus o nouă plângere penală împotriva propriilor instituții de justiție. Această nouă acțiune vizează procurorii, personalul auxiliar și funcționarii din cadrul Parchetul General. Reclamanții susțin, prin anunțuri publice, că angajații instituției tratează cele 600 de plângeri depuse anterior ca fiind simple lucrări administrative, fără a aborda fondul acuzațiilor.
Această situație juridică apare ca o continuare a tensiunilor generate de evenimentele electorale din decembrie 2024. Dosarul penal privind anularea alegerilor a devenit un punct central de dispută, după ce procurorii au trebuit să analizeze volumul masiv de sesizări. Contextul reflectă o perioadă de instabilitate juridică legată de modul în care au fost gestionate drepturile electorale ale cetățenilor în urma deciziilor de anulare.