Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat deschiderea unei cauze penale legate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Secția de urmărire penală din cadrul instituției gestionează acest dosar, care a fost declanșat după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri. Ancheta vizează circumstanțele care au dus la decizia de a anula procesul electoral de la finalul anului 2024.
Conform unui comunicat oficial emis la data de 14 octombrie 2026, Parchetul General a precizat că începerea urmăririi penale in rem a fost dispusă încă de la data de 27 iulie 2026. Această etapă procedurală a fost luată ca urmare a sesizărilor primite în contextul anulării scrutinului prezidențial. Instituția a subliniat că această procedură este obligatorie conform Codului de procedură penală atunci când sesizările îndeplinesc toate condițiile legale necesare.
Procurorii investighează o listă extinsă de infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat și infracțiuni contra umanității. Dosarul include, de asemenea, abuz în serviciu, complicitate la uzurparea funcției și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Cercetarea vizează și alte fapte grave, precum dare de mită sau represiune nedreaptă, în contextul procesului de anulare a alegerilor care ar fi trebuit să determine un al doilea tur de vot.
Plângerile depuse de asociația „Valul Democrației” se concentrează pe ceea ce sursa numește „60 de făptuitori”. Printre persoanele vizate de aceste sesizări se numără fostul președinte Klaus Iohannis și fostul premier Marcel Ciolacu. Organizația, care se declară a fi apolitică, a încurajat cetățenii să depună plângeri și a oferit detalii despre stadiul dosarului, însă Parchetul General a menționat că nu poate comunica informații suplimentare din cauza caracterului nepublic al urmăririi penale.
Contextul juridic al acestei anchete este legat de decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024. După desfășurarea primului tur de scrutin, în care se calificaseră Călin Georgescu și Elena Lasconi, CCR a dispus anularea procesului electoral. Această decizie a avut consecința directă ca turul al doilea al alegerilor prezidențiale să nu se mai desfășoare conform calendarului stabilit inițial.
Ancheta de la Parchetul General reprezintă o reacție instituțională la volumul masiv de sesizări primite în urma deciziei de anulare a scrutinului. Procesul de urmărire penală in rem este o etapă de verificare a faptelor, fără a implica încă o persoană specifică ca suspect oficial. Această acțiune juridică pune sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate evenimentele electorale care au dus la blocarea procesului de alegere a președintelui.