Nume noi au apărut în dosarul de înșelăciune care îl implică pe Călin Georgescu, în urma unor investigații judiciare. Fostul candidat la președinție ar fi prezentat anumite persoane lui Răzvan Leu, sub pretextul că aceștia sunt afaceriști capabili să restituie suma de 1,1 milioane de euro. Printre persoanele menționate în acest context se numără și orădeanul Sami Petroi, care ar fi avut un rol de intermediar în discuțiile dintre părți.
Sami Petroi susține că nu a fost audiat și că află abia acum faptul că numele său apare în dosar. Acesta a declarat că implicarea sa în ancheta penală este o surpriză totală pentru el. Orădeanul a recunoscut că a avut discuții cu familia lui Răzvan Leu, omul de afaceri care a depus plângerea împotriva lui Călin Georgescu, însă a precizat că rolul său a fost limitat la facilitarea unei întâlniri.
Conform declarațiilor sale, Petroi a acționat ca intermediar pentru un alt om de afaceri din Bihor, care era interesat să achiziționeze una sau mai multe firme ale lui Răzvan Leu. El confirmă că l-a cunoscut pe acest potențial cumpărător prin intermediul lui Călin Georgescu, dar nu își amintește o întâlnire în sectorul Dorobanți, ci doar una desfășurată la Buzău. Sami Petroi neagă că a fost chemat oficial ca martor în această cauză.
Ancheta se concentrează pe o presupusă operațiune de obținere frauduloasă a unor sume de bani de la omul de afaceri buzoian Răzvan Leu. Acesta ar fi fost înșelat prin promisiunea unei finanțări externe de șase milioane de euro. Procurorilor le-ar fi solicitat victimei o garanție financiară pentru acordarea fondurilor, suma de peste un milion de euro fiind deja transferată, urmată de o solicitare suplimentară de 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de anchetatorii care urmăresc acest dosar depășește 1,1 milioane de euro. În paralel cu aceste detalii, sursele menționează că Sami Petroi a fost asociat în trecut cu diverse firme radiate. De asemenea, acesta a apărut anterior în spațiul public în contexte cu caracter radical-naționalist, fiind legat de grupări care promovează un discurs de tip anti-sistem.
Dosarul de înșelăciune vizează mecanisme complexe de solicitare a unor garanții financiare sub pretextul unor investiții masive care nu s-au concretizat. Aceste tipuri de acțiuni juridice apar frecvent în contextul monitorizării fluxurilor de capital și a protejării proprietăților comerciale împotriva fraudelor prin promisiuni de finanțare externă, aspecte care sunt analizate riguros de autoritățile de investigare a criminalității economice.