Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au instituit un mecanism unitar pentru colectarea și gestionarea datelor privind cazurile de femicid. Noua metodologie, aprobată printr-un Ordin comun, vizează monitorizarea infracțiunilor de omor, a tentativelor de omor și a altor fapte prevăzute în actul normativ, săvârșite împotriva persoanelor de sex feminin. Procedura de înregistrare și urmărire a acestor cazuri va acoperi întregul parcurs, de la momentul sesizării până la soluționarea definitivă a cauzelor.
Sistemul de centralizare a informațiilor va include detalii specifice despre victimă, agresor și copiii victimei, precum și despre relația dintre aceștia. În evidență vor fi înscrise împrejurările în care a fost comisă fapta, locul, modalitatea și mobilul acesteia, alături de soluțiile pronunțate sau dispuse în cauză. Un element central al noii reglementări este includerea cauzelor civile care au ca obiect emiterea ordinelor de protecție în favoarea femeilor, asigurând astfel o abordare mai amplă a violenței.
Pentru a asigura o monitorizare eficientă, sistemele informatice ale instituțiilor implicate vor fi interconectate prin protocoale specifice. Utilizarea unui număr unic al dosarului va permite identificarea și urmărirea fiecărei cauze pe întregul parcurs procedural, atât în etapa penală, cât și în cea civilă. Datele vor fi actualizate constant pe parcursul proceselor, astfel încât autoritățile să poată urmări evoluția fiecărui caz în toate etapele procesuale prin care acesta trece.
În cadrul procedurilor penale, responsabilitatea pentru colectarea și gestionarea datelor aparține unităților de parchet. Polițiștii de poliție judiciară pot colecta anumite informații doar în cazul efectuării actelor de urmărire penală, în baza unei ordonanțe de delegare emise de procuror, însă introducerea datelor în aplicațiile informatice este o atribuție a parchetelor. În schimb, pentru cauzele civile privind ordinele de protecție, responsabilitatea pentru colectare, introducere și centralizare revine structurilor Poliției Române.
Noua metodologie nu include, în mod direct, dosarele privind morțile suspecte, cu condiția ca acestea să nu fie confirmate ca fiind infracțiuni prevăzute de actul normativ. Totuși, dacă investigațiile confirmă ulterior existența unei astfel de infracțiuni, cauza va fi integrată în evidența reglementată de noul mecanism. Ordinul comun a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, la 16 noiembrie 2026, urmărind standardizarea evidenței și asigurarea unei monitorizări continue.
Această reglementare vine într-un moment în care instituțiile statului aplică noi standarde de monitorizare pentru diverse domenii de activitate publică. Implementarea unor astfel de mecanisme de colectare a datelor este esențială pentru îmbunătățirea răspunsului instituțional în fața fenomenelor sociale complexe, oferind autorităților instrumente de analiză mai precise pentru prevenirea violențelor și gestionarea corectă a procedurilor juridice în România.