Ministerul Justiției a transmis, în data de 16 noiembrie 2026, o solicitare oficială către Ministerul Justiției din Republica Populară Chineză pentru organizarea unei videoconferințe. Scopul acestui demers este discutarea stadiului actual al dosarului privind cetățena româncă Alina-Irina Apostol, care se află în prezent în perioada de executare a unei pedepse privative de libertate într-un penitenciar chinez. Partea română urmărește prin această inițiativă clarificarea unor aspecte juridice și identificarea unor soluții concrete pentru avansarea procesului de transferare.
Această nouă propunere de întâlnire continuă o serie de videoconferințe desfășurate anterior între cele două ministere de justiție. Ministerul Justiției subliniază că acest demers este parte din eforturile constante de a facilita transferarea cetățenilor români domiciliați în țară care au fost condamnați în state terțe. Autoritățile române își exprimă încrederea că această discuție directă va ajuta la stabilirea unor pași reali pentru obținerea acordului final al autorităților chineze, condiție esențială pentru ca femeia să poată fi adusă în România.
Obstacolul principal în procesul de transferare este legat de obligațiile financiare pe care Alina-Irina Apostol trebuie să le îndeplinească. Autoritățile chineze au precizat în mod repetat că finalizarea procedurii este condiționată de achitarea despăgubirilor restante către victimele infracțiunii comise. Deși Ministerul Justiției a menționat că nu deține un temei legal pentru a achita aceste sume, instituția a discutat cu familia femeii condamnate pentru a găsi modalități alternative de plată, având în vedere efortul financiar considerabil necesar.
Alina-Irina Apostol a fost condamnată în iulie 2019 de către Curtea Populară din orașul Quanzhou la o pedeapsă de 13 ani și jumătate de detenție. Condamnarea a fost pronunțată pentru o fraudă cu cardul bancar, fapt ce a dus la încarcerarea sa în China de aproape nouă ani. Sentința a fost parțial recunoscută în România, unde infracțiunea a fost asimilată operațiunilor financiare în mod fraudulos și accesului la un sistem informatic, conform legislației naționale.
În martie 2023, Curtea de Apel București a adaptat pedeapsa aplicată de autoritățile chineze la 9 ani și 4 luni de închisoare. Instanța a dispus transferul femeii într-un penitenciar din România, bazându-se pe mecanismele de cooperare internațională în materie penală. Totuși, în ciuda acestei decizii judecătorești, procesul de aducere a cetățenei românce în țară nu a fost finalizat până în prezent, generând presiuni publice și critici privind celeritatea demersurilor oficiale.
Procedura de transfer al deținuților între state se bazează pe convențiile de cooperare internațională în materie penală, care permit executarea pedepselor într-un stat de origine. În cazul cetățenilor români condamnați în afara Uniunii Europene, acest proces implică negocieri bilaterale complexe și respectarea strictă a condițiilor impuse de statul în care se află deținutul, inclusiv plata despăgubirilor civile către victimele infracțiunii.