Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, pe 29 septembrie. Instanța a stabilit că există riscuri concrete ca fostul candidat la Președinție să se sustragă de la anchetă. Decizia a fost luată în cadrul unui dosar care vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, implicând un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Un element central în argumentația instanței este o conversație confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen, în care acesta din urmă i s-ar fi cerut să găsească un imobil în Italia. Conform motivării Curții de Apel București, locuința trebuia să fie „securizată” și să intre sub incidența legii italiene. În cadrul discuțiilor au apărut și formulări precum „să ia copiii și gata” sau „important e să nu detecteze nimeni nimic”, subliniind dorința de a evita detectarea activităților.
Instanța a evidențiat, de asemenea, solicitările făcute în mai 2025 pentru obținerea azilului politic, atât pentru Călin Georgescu, cât și pentru persoane care îl sprijină. În acest context, au fost menționate relații în Italia și un fost procuror care ar fi putut facilita procedura. Judecătorii au luat în considerare și prezența unor echipamente de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Călin Georgescu, precum și documente cu mențiuni de tip „Diplomatic Passport – Order of Malta” sau „Diplomatic Id”.
În ceea ce privește documentele diplomatice, Ordinul Suveran Militar de Malta a confirmat oficial că Călin Georgescu nu este membru al acestei instituții și că documentele respective nu au fost emise de către organizație. Majoritatea completului de judecată a considerat că toate aceste probe, analizate împreună, depășesc argumentul apărării conform căruia scopul era doar achiziționarea unei proprietăți în Italia. Riscul de influențare a procesului penal a fost evaluat ca fiind actual de către magistrați.
Decizia nu a fost însă unanimă, judecătoarea Cristina Grecu formulând o opinie separată. Aceasta a susținut că condițiile pentru arestarea preventivă nu sunt îndeplinite, argumentând că intenția de a cumpăra o locuință și găsirea echipamentelor de bruiaj nu constituie, prin ele însele, dovezi suficiente pentru a demonstra un risc concret de fugă. Totuși, majoritatea completului a considerat că lăsarea în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Procesele penale de acest tip, care implică acuzații de înșelăciune și grupuri infracționale organizate, sunt regulate în sistemul juridic român atunci când sunt vizate sume de bani semnificative. În astfelva situație, instanțele evaluează constant dacă măsurile de control judiciar sunt suficiente pentru a preveni sustragerea inculpaților sau distrugerea de probe, având în vedere complexitatea dosarelor financiare și riscul de deplasare internațională a persoanelor vizate.