Curtea de Apel București a emis motivarea pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, argumentând că există un pericol concret pentru ordinea publică. Judecătorii au stabilit că măsură este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și că riscul de sustragere de la urmărirea penală sau de influențare a procesului are un caracter actual. Decizia vine după ce DIICOT a contestat anterior o decizie de control judiciar, reușind să obțină în final închiderea în desfășurarea anchetei.
Unul dintre argumentele centrale ale instanței vizează intenția inculpaților de a părăsi țara. Judecătorii au analizat demersurile pentru achiziționarea unei vile în provincia italiană Toscana, concluzionând că aceste acțiuni depășesc teza de apărare care susținea că Georgescu dorea doar o locuință. În acest context, instanța a menționat și informațiile despre un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta, pe care Georgescu l-ar fi primit de la o cunoștință din Italia, considerând explicația sa o simplă încercare de minimalizare.
Instanța a susținut, de asemenea, că există suficiente elemente probatorii pentru a reține suspiciunea rezonabilă că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi format un grup infracțional organizat. Analiza judiciară s-a concentrat pe modul în care au fost solicitate și încasate banii de la Răzvan Leu, precum și pe circuitul sumelor și comunicările dintre cei trei inculpați. Probele administrate sugerează că scopul nu a fost executarea unui contract, ci obținerea unui folos patrimonial prin mijloace frauduloase.
Dosarul vizează acuzații de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, conform anchetei DIICOT. Ancheta a fost declanșată în urma plângerii depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Procesul de arestare a fost complex, după ce Tribunalul București inițial a dispus control judiciar pentru 60 de zile, decizie care a fost ulterior atacată de procurori.
În cadrul completului de la Curtea de Apel, procesul de luare a deciziei a implicat un mecanism de rejudecare. Inițial, primii doi judecători au avut opinii divergente, unul susținând arestarea și celălalt optând pentru cercetarea în libertate. Din acest motiv, a fost chemat un al treilea judecător pentru a soluționa divergența, procesul de rejudecare fiind necesar pentru a stabili măsura finală aplicată celor implicați în dosar.
Cazul este unul de o complexitate juridică ridicată, având în vedere natura acuzațiilor de înșelăciune și organizare infracțională. În contextul actual al investigațiilor, Călin Georgescu rămâne sub sechestru pe proprietatea sa de la Mogoșoaia, în timp ce procesul penal continuă pentru a determina dacă acțiunile desfășurate au vizat închiderea unor contracte sau doar obținerea de profituri ilicite prin manipularea unor entități prezentate ca instituții bancare.