Laura Codruța Kövesi a intrat oficial în ultima lună de activitate în calitate de șef al Parchetului European. Mandatul său de șapte ani se încheie după ce instituția a gestionat un volum total de aproximativ 3.600 de dosare. Din acest număr, peste 500 de cauze au avut legătură directă cu România. Analiza activității sale evidențiază un dezechilibru geografic în distribuția anchetelor, cu o concentrare majoră în zonele de est și sud ale continentului european.
Harta investigațiilor arată că marile puteri economice din nucleul Uniunii Europene, precum Germania și Franța, au rămas practic neatinse de anchetele care vizează politicieni locali. În timp ce în Europa de Est și de Sud s-au concentrat dosarele grele împotriva demnitariilor de rang înalt, în aceste țări de vest anchetele au vizat în principal parlamentarii europeni. Aceste ultimele au reprezentat mai puțin de un sfert din totalul celor 3.600 de dosare gestionate în perioada de șapte ani.
În Grecia, activitatea Parchetului European a declanșat un scandal masiv privind subvențiile agricole, rezultând demisii ale unor miniștri și trimiterea în judecată a mai mulți deputați. Totodată, ancheta privind tragedia feroviară de la Tempi a vizat doi foști miniștri ai Transporturilor, însă procesul a fost îngreunat de refuzul Parlamentului de a le ridica imunitatea. În Croația, investigațiile au dus la arestarea fostei miniștri a Fondurilor Europene, Gabrijela Žalac, și a ministrului Sănătății, Vili Beroš.
În ceea ce privește România, țara însumează aproximativ 10% din totalul cauzelor gestionate de Parchetul European. Deși au existat condamnări definitive în câteva zeci de dosare, persoanele condamnate sunt, în general, primari de comune sau funcționari locali. Dosare precum achiziția de microbuze electrice din PNRR, achiziția de 100 de tramvaie în Capitală sau lucrările de la Centura Zalău rămân anchete de tip in rem, fără ca politicieni de prim rang să fie puși sub acuzare.
Cu toate acestea, România este implicată în dosarul care înregistrează cel mai mare prejudiciu din mandatul lui Kövesi. Dosarul Admiral, care vizează o rețea de crimă organizată ce a exploatat regulile UE prin comerț fictiv cu bunuri electronice, înregistrează un prejudiciu de aproape 3 miliarde de euro. În total, cele 5 dosare care implică România adună împreună prejudicii de aproape 4 miliarde de euro, conform datelor din rapoartele oficiale ale instituției.
Parchetul European funcționează ca un instrument de combatere a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Instituția are rolul de a coordona investigațiile privind fraudele legate de fondurile europene și alte infracțiuni transfrontaliere. Această activitate este esențială pentru protejarea bugetului comun al statelor membre și pentru menținerea integrității proceselor de achiziții și subvenționare la nivel continental.