Laura Codruța Kovesi, la finalul mandatului său în fruntea Parchetului European (EPPO), a criticat dur performanța instituției pe care a condus-o. Într-un interviu acordat publicației Politico, ea a respins toate criticile la adresa activității EPPO, atribuind eventualele dificultăți factorilor politici și legislativi de la nivel european. Fără a recunoaște nicio deficiență în managementul său, ea a susținut că, dacă ar fi să refacă parcursul, ar proceda exact în același mod.
Fosta șefă a DNA a vizat în mod specific Consiliul și Parlamentul European, acuzându-le de crearea unui cadru legislativ defectuos. Laura Codruța Kovesi a declarat că există tentative explicite de intimidare și blocare a anchetelor din partea unor state membre. De asemenea, ea a susținut că sprijinul necesar pentru o justiție independentă a fost absent în momentul în care au fost lansate anchete de natură sensibilă, afectând astfel eficiența parchetului.
Un punct de conflict major identificat în declarațiile sale este introducerea unui Registru comun de înregistrare a dosarelor la nivelul UE. Laura Codruța Kovesi a criticat această inițiativă, considerând-o o prioritate greșită a birocrației europene. Ea a acuzat instituțiile de la Bruxelles că pierd timp cu discuții interminabile despre crearea unor platforme IT noi și despre schimbarea unor proceduri administrative, procese pe care le-a considerat că complică viața procurorilor.
Totuși, documentele oficiale ale Uniunii Europene indică faptul că acest Registru electronic unificat este un instrument esențial pentru combaterea fraudei. Scopul central al acestui sistem este reducerea imixtiunii serviciilor de informații naționale și a factorului politic în procesele de anchetă. Prin digitalizarea centralizată, se urmărește eliminarea posibilității ca autoritățile locale să triască sau să ascundă sesizările financiare importante în sertare.
Sistemul propus de UE utilizează o infrastructură IT proprie, securizată direct de agențiile europene, pentru a asigura criptarea datelor. Această metodă de lucru impune ca orice accesare sau modificare a unui document să fie înregistrată cu dată, oră și identitatea utilizatorului pe servere externe sigure. Astfel, orice tentativă de intervenție din partea serviciilor secrete naționale pentru a șterge sau altera probe devine imposibilă fără a declanșa alarme de securitate.
Implementarea acestor mecanisme digitale de monitorizare vizează și securizarea canalelor de comunicare ale procurorilor. În prezent, utilizarea liniilor telefonice sau a e-mailurilor instituționale locale expune datele la interceptări de către serviciile de informații naționale. Registrul centralizat forțează raportarea directă și simultană a alertelor financiare către Bruxelles, eliminând astfel controlul local asupra modului în care informațiile despre corupție sunt transmise către parchetele europene.