Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a lansat un avertisment dur la finalul mandatului său de șapte ani, care se încheie vineri. Aceasta a declarat că instituția pe care a condus-o riscă să fie distrusă treptat doar pentru că își îndeplinește atribuțiile de investigare. Kovesi a subliniat dificultățile de a fi auzită la Bruxelles, comparând situația cu o replică dintr-un serial danez, sugerând că mesajele instituției sunt ignorate de oficialii europeni.
Una dintre principalele probleme identificate de Kovesi este lipsa resurselor financiare și umane necesare pentru gestionarea volumului de muncă. În prezent, EPPO ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă există finanțare pentru doar 180 de persoane. Mai mult, șefa instituției a menționat că parchetul primește fonduri pentru o treime din costurile serviciilor de securitate de care are nevoie pentru a funcționa corect.
Independența EPPO este atacată prin diverse metode de către autorități naționale, fenomen pe care Kovesi l-a descris ca fiind o tentativă de intimidare. Ea a oferit exemple specifice din Grecia, unde gestionarea reînnoirii mandatelor procurorilor delegați a fost criticată, și din Polonia, unde numărul procurorilor este de numai 15, deși instituția are nevoie de 24. Aceste presiuni apar adesea atunci când anchetele vizează interese politice sau oficiali de rang înalt.
Kovesi a criticat, de asemenea, birocrația și întârzierea revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea parchetului, în ciuda solicitărilor sale timpurii. Ea a observat că, în timp ce organizațiile criminale care fraudează bugetele naționale și cel al Uniunii Europene se dezvoltă, instituțiile europene consumă timp în discuții administrative. Kovesi a întrebat retoric de ce există fonduri pentru crearea de registre electronice, dar nu pentru nevoile reale de investigație.
O altă preocupare majoră vizează viitorul și succesorul său, în contextul unor declarații ale unor candidați la funcția de procuror-șef european. Kovesi s-a declarat îngrijorată de ideile privind „normalizarea” instituției sau menținerea unei distanțe egale între parchet și partidele politice. Ea consideră că astfel de abordări sunt incompatibile cu independența necesară și a comparat aceste tendințe cu experiența trăită în perioada comunismului.
Activitatea EPPO a cunoscut o creștere semnificativă, numărul anchetelor active crescând de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025. Deși Comisia Europeană a evaluat instituția ca fiind foarte eficientă, raportul confirmă dificultățile legate de aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante. Această evaluare oficială subliniază necesitatea unei coordonări mai strânse pentru a proteja bugetele europene împotriva fraudelor complexe.