Consiliul Superior al Magistraturii a publicat datele oficiale privind indemnizațiile judecătorilor din România, în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026. Această mișcare vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile a cinci judecători și foști judecători români. Aceștia solicitau despăgubiri pentru diferențe de remunerație pe care le considerau discriminatorii în raport cu alte categorii de funcționari sau magistrați.
Conform grilelor salariale aferente lunii octombrie 2026, veniturile nete ale magistraților variază în funcție de gradație, vechime și gradul profesional. Un judecător stagiar poate încasa până la 8.300 de lei net, în timp ce un judecător de tribunal poate ajunge la un venit de până la 18.000 de lei net. Datele reflectă o structură complexă a sistemului judiciar, unde nivelul de plată este direct influențat de poziția ocupată în ierarhia instanțelor.
Din totalul de 4.544 de judecători recențați la 26 octombrie 2026, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. Această categorie include 1.808 judecători cu grad de judecătorie, 110 cu grad de tribunal și 158 cu grad de curte de apel. Restul magistraților sunt distribuiți între tribunale, unde se află 1.503 persoane, și curțile de apel, unde activează 965 de judecători, conform detaliilor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Analiza comparativă arată că, în august 2026, câștigul salarial mediu din România era de 5.688 lei net și 9.497 lei brut. Un judecător stagiar la nivelul minim al grilei are o indemnizație brută de 1,26 ori câștigul mediu național brut. În același timp, un judecător definitiv cu grad de judecătorie, tot la nivelul minim, încasează 1,89 ori media națională brută, situându-se astfel sub indicatorul european de 2,13.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat tentativele de a transfera divergențe politice interne către jurisdicțiile internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. Instituția a subliniat că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri conjuncturale în interiorul țării, dar afectează credibilitatea statului și a României. CSM menționează că prezentarea eronată a faptelor poate compromite imaginea instituțiilor publice în fața organelor europene.
Această dezbatere salarială se încadrează într-un context de monitorizare constantă a sistemului de justiție prin intermediul indicatorilor europeni. În raportul EU Justice Scoreboard 2026, bazat pe datele CEPEJ din 2024, România este comparată cu celelalte 27 de state membre. Anterior, o analiză publicată în iulie 2025 indica faptul că România ocupa poziția 20 din 27 pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net.