Judecătorul Dragoș Mirea a avut votul decisiv în completul care a stabilit arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost luată de Curtea de Apel București, în urma contestației depuse de DIICOT, în dosarul care îl vizează pe fostul candidat la prezidenție. Magistratul a fost al treilea membru introdus în completul de divergență pentru a desemna soluția finală.
Înainte de a deveni magistrat, Dragoș Valentin Mirea a activat în cadrul corpului de poliție. Cariera sa în magistratură a început în anul 2017, când a fost numit judecător la Judecătoria Cornetu. Ulterior, acesta a ocupat funcția de președinte al Secției penale, înainte de a fi delegat la Tribunalul Ilfov, unde datele publice îl menționează ca magistrat delegat.
Completul de la Curtea de Apel București a funcționat ca un complet de divergență, deoarece judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu au avut opinii diferite privind măsurile preventive. Dragoș Mirea a votat pentru arestarea preventivă, asigurând astfel o majoritate de două voturi pentru această măsură. Această hotărâre, emisă pe 29 septembrie, este considerată definitivă în contextul procedurii actuale.
Informațiile publicate de G4Media indică faptul că evoluția profesională a lui Dragoș Valentin Mirea ar fi fost sprijinită de persoane din cercul asociat judecătoarei Lia Savonea, președinta Înalta Curții de Casație și Justiție. De asemenea, magistratul este menționat ca fiind apropiat de Cosmin Cornoiu, fost președinte al Tribunalului Ilfov și actual judecător la Curtea de Apel București. Nu există claritate privind modul în care Mirea a ajuns în completul actual.
Călin Georgescu este acuzat în acest dosar de constituirea unui grup infracțional organizat și de o presupusă înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. Arestarea sa preventivă pentru 30 de zile a generat reacții imediate din partea unor lideri politici și reprezentanți ai partidei AUR. Decizia de încarcerare a fost aplicată imediat după pronunțarea hotărârii de către magistrați.
Procesul de arestare are loc într-un context juridic în care DIICOT solicită măsuri restrictive de libertate pentru acuzații de fraudă și organizare infracțională. Deciziile de acest tip sunt supuse controlului instanțelor de apel, însă în acest caz, Curtea de Apel București a validat cererea procuratorilor. Cazul rămâne sub observația publicului și a actorilor politici din România.