Jandarmeria Română a confirmat că deține în arhivele sale documente clasificate care vizează misiunea lui Lucian Pahonțu în timpul Revoluției din decembrie 1989 și a Mineriadei din 1990. Deși instituția recunoaște existența acestor date, ea refuză accesul publicului la ele, invocând regimul juridic al informațiilor clasificate. Această decizie vine în contextul interesului pentru activitatea lui Lucian Pahonțu, actual director al Serviciului de Protecție și Pază.
Lucian Pahonțu a fost prezent în dispozitivul forțelor de represiune din centrul Bucureștiului, în zona în care, în noaptea de 21 decembrie, 49 de civili neînarmați au fost uciși, iar aproape 500 au fost răniți. Deși generalul a negat contactul direct cu manifestanții, susținând că a acționat pe străzile lăturalnice, mărturii ale celor arestați indică violențe exact în zona unde acesta susține că a îndeplinit misiunea sa de transmisiuni.
Jandarmeria Română, care este moștenitoarea instituțională a Trupelor de Securitate, susține că Lucian Pahonțu a acționat în condiții de legalitate. Instituția a precizat că, în urma verificărilor efectuate în fondul arhivistic, au fost identificate documente care confirmă îndeplinirea atribuțiilor specifice funcțiilor în care a fost încadrat. Totuși, Jandarmeria refuză să detalieze ce a făcut efectiv ofițerul, invocând protecția datelor clasificate conform legii.
În cadrul acestor procedimi de numire în funcții de conducere, Jandarmeria Română afirmă că verificările se limitează la competențele de resurse umane și respectarea procesului administrativ. Totuși, problema rămâne deschisă, deoarece CNSAS analizează în prezent dacă Lucian Pahonțu a făcut poliție politică. Această verificare vizează modul în care activitatea sa a putut să ângrădeze drepturile și libertățile fundamentale ale omului în timpul evenimentelor de la sfârșitul anului 1989.
Instituția a justificat refuzul de a furniza informații prin invocarea unei hotărâri de guvern din 2015. Conform Jandarmeriei, documentele referitoare la acele perioade au fost trecute din clasa informațiilor secrete de stat în clasa secretelor de serviciu. Astfel, participarea foștilor angajați la represiunea din timpul Revoluției este considerată de instituție ca fiind un secret de serviciu, fiind astfel exceptată de la liberul acces al cetățenilor.
Cazul este unul de o importanță juridică și socială majoră, având în vedere că prin poliție politică se înțeleg structurile create pentru menținerea puterii totalitare și suprimarea drepturilor omului. În noaptea de 21 decembrie, bilanțul oficial a înregistrat 49 de morți, 463 de răniți și 698 de persoane care au fost arestate și transportate la Penitenciarul Jilava, fapte care rămân sub investigația autorităților.