Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlăturarea lui Dominic Fritz din funcția de primar al municipiului Timișoara. Decizia a fost luată după ce instanța a constatat că acesta a încălcat legislația privind conflictul de interese administrativ. Motivul principal a fost semnarea unui document oficial care putea aduce un avantaj financiar unei persoane care îi furnizase fonduri pentru campania electorală.
Conflictul a apărut după ce, în campania din 2020, Dominic Fritz a primit un împrumut de la arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR în Consiliul Local Timișoara. La începutul mandatului, în noiembrie 2020, Fritz a semnat un referat de aprobare pentru un Plan Urbanistic Zonal. Documentația era elaborată de firma RD Sign SRL, societate în care Răzvan Negrișanu era asociat și angajat, ceea ce putea genera un beneficiu economic pentru acesta.
Judecătorii au respins argumentele primarului, care susținea că proiectul era elaborat încă din 2017 de către fostul primar Nicolae Robu. Instanța a precizat că semnătura lui Dominic Fritz nu a fost o simplă formalitate, ci o decizie conștientă pentru a asigura continuitatea procedurii. Înalta Curte a subliniat că primarul a acționat în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul care beneficiar indirect al actului.
Instanța a menționat că nu s-a stabilit primirea de mită sau producerea unui prejudiciu financiar pentru Primăria Timișoara. Totuși, a fost constatată încălcarea obligației de imparțialitate, deoarece Fritz trebuia să se abțină de la semnarea documentului sau să delege atribuția altcuiva. ÎCCJ a observat că faptul că Răzvan Negrișanu s-a abținut de la vot din cauza propriului conflict de interese confirmă existența interesului patrimonial.
Dominic Fritz a argumentat că interdicția de trei ani îi afectează disproporționat cariera politică, împiedicându-l să candideze la alegerile din 2028, 2029 și 2030. Înalta Curte a recunoscut că impactul asupra carierei sale este sever și real, însă a considerat că această consecință este previzibilă pentru orice funcționar public care acționează în condiții de conflict de interese. Instanța a adăugat că interdicția nu îi afectează dreptul la muncă în sectorul privat.
În cadrul sistemului juridic românesc, reglementările privind integritatea funcționarilor publici sunt aplicate pentru a preveni situațiile în care interesele personale pot influența deciziile administrative. Legea nr. 176/2010 prevede sancțiuni specifice pentru încălcarea normelor de imparțialitate, inclusiv interdicția de a mai exercita funcții eligibile pentru o perioadă determinată, măsură menită să protejeze încrederea cetățenilor în instituțiile statului.