Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul depus de Dominic Fritz împotriva sentinței care a constatat că acesta s-a aflat în conflict de interese. Magistrații au stabilit că acțiunile sale au fost caracterizate prin conștientizare și deliberare, în ciuda faptului că se afla în funcția de primar de doar două zile. Decizia vine după ce recurentul a încercat să conteste raportul de evaluare al Agenției Naționale de Integritate și a invocat diverse nerespectări ale procedurilor legale.
Instanța a analizat argumentele privind semnarea referatului de aprobare pentru un proiect de urbanism (PUZ). Dominic Fritz a susținut că participarea sa a fost pur formală, deoarece proiectul fusese inițiat de fostul primar, însă magistrații au respins această apărare. Aceștia au reținut că, odată cu schimbarea titularului funcției de primar, era necesară o nouă manifestare de voință a noului primar pentru continuarea procedurii. Semnarea referatului de către Dominic Fritz a fost interpretată ca o asumare clară a conținutului proiectului.
Un aspect central al cauzei a fost relația de debitor dintre Dominic Fritz și arhitectul care a elaborat documentația. Magistrații au subliniat că aprobarea PUZ-ului reprezintă finalitatea serviciului de proiectare, ceea ce poate produce un folos material pentru proiectant. Deși recurentul a susținut că fapta sa nu a avut un prejudiciu material pentru municipalitate, Înalta Curte a menționat că a fost atinsă încrederea publică. Existența suspiciunilor de părtinire este suficientă pentru a sancționa încălcarea normelor de integritate.
În ceea ce privește sancțiunea de interdicție de trei ani, Înalta Curte a recunoscut că impactul asupra carierei politice a lui Dominic Fritz este real și sever. Recurentul a argumentat că această măsură îi blochează participarea la multiple cicluri electorale viitoare, afectându-i statutul de lider de partid. Totuși, judecătorii au considerat că această consecință este una inerentă și previzibilă pentru orice persoană care exercită o funcție publică și acționează în condiții de conflict de interese.
Magistrații au respins și acuzațiile privind încălcarea dreptului la apărare sau a principiului contradictorialității. Aceștia au explicat faptul că termenul de judecată oferit a fost suficient pentru organizarea apărării și că recurentul a beneficiat de asistență juridică calificată pe tot parcursul procesului. De asemenea, au clarificat faptul că obligația instanței de a motiva nu presupune un răspuns detaliat la fiecare argument individual, ci examinarea efectivă a elementelor de probă esențiale.
În sistemul juridic român, Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a monitoriza și evalua declarațiile de avere și interesele persoanelor care ocupă funcții publice. Rapoartele emise de această instituție servesc drept bază pentru demararea procedurilor de control privind integritatea, iar constatarea unui conflict de interese poate duce la sancțiuni administrative sau penale, în funcție de gravitatea faptei și de natura funcției exercitate de persoana vizată.