Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 15 octombrie, în favoarea magistraților, punând capăt unui litigiu financiar de proporții masive cu Guvernul și Ministerul Finanțelor. Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, obligând Executivul la plata unor restanțe salariale care însumează aproximativ 5 miliarde de lei, sumă echivalență cu un miliard de euro. Decizia este definitivă și impune Executivului obligații financiare imediate.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat un recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, însă Înalta Curte a respins argumentele acestora. Instanța a stabilit un termen de 10 zile de la data la care hotărârea a devenit definitivă pentru punerea acesteia în executare. Pentru a asigura fondurile necesare achitării restanțelor, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să realizeze demersurile necesare, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.
În cazul în care plata nu este efectuată în termenul stabilit, hotărârea prevede penalități severe. Există o penalitate de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei zilnic pentru o datorie de 5 miliarde de lei. În plus, se aplică o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, conform dispozitivului definit de instanță.
Această decizie juridică vine într-un moment critic pentru viitorul Cabinet condus de Luca Niculescu, care urmează să primească votul de învestitură de la Parlament vineri, 16 octombrie. Cabinetul, susținut în principal de PSD, va trebui să gestioneze aceste obligații financiare uriașe. Printre propuneri pentru portofoliile guvernamentale se numără și Alexandru Nazare, care ar putea continua activitatea la Ministerul Finanțelor.
Litigiul a reprezentat un conflict instituțional major între sistemul judiciar și Guvernul condus de Ilie Bolojan. Acesta din urmă a încercat să blocheze plata prin sesizarea Curții Constituționale, susținând că instanțele nu pot impune alocări bugetare suplimentare. Totuși, pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan, considerând-o inadmisibilă și stabilind că procedura de conflict juridic nu poate anula hotărâri judecătorești.
Această obligație de plată de 5 miliarde de lei apare într-un context de constrângeri fiscale pentru România. Conform obiectivelor de buget, plafonul de deficit pentru anul viitor este de 5,1% din PIB, iar pentru anul 2026 ținta legală este de 6,2% din PIB. Plata acestor restanțe salariale, rezultate din litigii privind modul de calcul al remunerațiilor, ar putea reduce semnificativ spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli de stat.