Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe joi o decizie în dosarul privind drepturile salariale restante ale magistraților. Această hotărâre vine după șase amânări ale procesului, în care Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt implicate în recursul împotriva unei sentințe a Curții de Apel București. Disputa vizează obligarea Executivului de a asigura fondurile necesare pentru plata unor restanțe salariale scadente în anul 2026.
Conflictul juridic a luat amploare după ce Curtea de Apel București a decis, la data de 5 mai, că statul trebuie să aloce integral sumele solicitate. Suma totală care ar trebui achitată magistraților este de 4,8 miliarde lei, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Instanța a impus obligația de plată inclusiv prin rectificare bugetară și a stabilit sancțiuni pentru întârziere.
Pentru nerespectarea termenelor, instanța a aplicat o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Această sumă va fi direcționată către bugetul de stat până când toate obligațiile stabilite prin decizia instanței vor fi îndeplinite.
Ilie Bolojan a criticat decizia instanței, susținând că puterea judecătorească depășește competența tehnică și se subituează puterii executive în materie bugetară. Premierul interimar a încercat să soluționeze disputa printr-un conflict juridic de natură constituțională, însă Curtea Constituțională a respins cererea sa ca fiind inadmisibilă. Judecătorii au considerat că această procedură nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
Dosarul a fost înregistrat inițial la Curtea de Apel București la data de 30 martie 2026, în urma unei cereri în contencios administrativ și fiscal. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicaster a fost implicat în proces, formulând o cerere accesorie care a fost admisă. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la momentul în care hotărârea va deveni definitivă.
Această dispută juridică reflectă o tensiune profundă între puterea executivă și cea judecătorească privind gestionarea resurselor bugetare de stat. În cadrul sistemului de justiție din România, deciziile privind alocarea fondurilor pentru drepturile salariale obținute prin sentințe sunt supuse controlului legal, însă interpretarea limitelor de competență între instituții rămâne un punct de conflict constant în administrația publică.