Înalta Curte de Casație și Justiție a emis miercuri o reacție oficială după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea depusă de Guvern. Disputa vizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, în contextul procesului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. Instanța supremă a argumentat că demersul Executivului nu a demonstrat niciun blocaj real între autoritățile statului sau o încălcare a atribuțiilor de guvernare.
În comunicatul său, intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ICCJ a subliniat că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte ar fi însușit-o. Mai mult, instanța supremă a precizat că nicio atribuție a Executivului nu a fost împiedicată în exercitarea sa. În viziunea ICCJ, sesizarea a pus în discuție, de fapt, dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale specifice, reprezentată de magistrați.
Instanța supremă a criticat tentativa de a utiliza Curtea Constituțională ca pe o metodă de contestare a deciziilor judecătorești. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, se află în documentul publicat de ICCJ. Autoritatea judiciară a menționat că soluția pronunțată de CCR reafirmă faptul că hotărârile instanțelor trebuie respectate și nu pot fi contestate prin intermediul unui conflict constituțional.
Conflictul a pornit de la sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a câștigat în primă instanță un proces împotriva Guvernului. Disputa vizează plata unor restanțe salariale de 4,8 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ilie Bolojan susținea că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în administrarea finanțelor publice, argumentând că puterea judecătorească nu poate decide modul de alocare a fondurilor bugetare.
Curtea de Apel București a admis anterior acțiunea, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare prin rectificare bugetară. Instanța a impus executarea deciziei în zece zile de la rămânerea definitivă, sub amenințarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Această sancțiune ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, la care se adaugă o amendă de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere a plății.
Decizia Curții Constituționale vine într-un moment în care procesul privind plata efectivă a restanțelor salariale continuă să urmeze parcursul stabilit în instanță. Deși Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea primăriei, verdictul CCR privind absența conflictului constituțional obligă instituțiile să revină la cadrul procesual existent. Această evoluție juridică marchează un punct decisiv în gestionarea obligațiilor financiare ale statului față de magistrați.