Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi în dosarul care vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată de premierul interimar Ilie Bolojan la 4,8 miliarde lei. Decizia vine după șase amânări ale procesului și în urma recursului depus de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe anterioare. Litigiu vizează asigurarea fondurilor necesare pentru drepturile salariale ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale.
Conflictul juridic a luat amplu după ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ, obligând Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral sumele solicitate. Instanța a dispus ca plata să fie făcută, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, s-a aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care va fi direcționată către bugetul de stat.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București la data de 30 martie 2026, moment în care instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cadrul procesului, Curtea de Apel a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Totodată, instanța a respins cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Bușu Ramona.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență. Guvernul a încercat să soluționeze disputa prin sesizarea Curții Constituționale a României, însă această a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Judecătorii CCR au considerat că mecanismul de conflict juridic de natură constituțională nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate.
Reprezentanții ÎCCJ au reacționat afirmând că sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților și că un litigiu pierdut nu constituie un conflict constituțional. Această etapă de judecată urmează să determine dacă Guvernul va fi obligat să aloce fondurile necesare pentru drepturile salariale scadente în anul 2026. Decizia instanței supreme este așteptată cu interes, având în vedere impactul financiar major asupra bugetului de stat.
Această dispută juridică și financiară între Guvern și sistemul judiciar reflectă tensiunile privind gestionarea fondurilor publice și limitele competenței instituțiilor. Procesul de achitare a restanțelor salariale pentru magistrați implică o reevaluare a structurilor bugetare, în condițiile în care sumele implicate sunt de aproape 5 miliarde de lei.