Înalta Curte de Justiție a emis motivarea oficială prin care a justificat decizia de a-l lăsa pe Dominic Fritz fără mandat de primar al municipiului Timișoara. Judecătorii au respins argumentele acestuia, susținând că președintele USR a semnat un referat de aprobare pentru un proiect urbanistic (PUZ) aflat în interesul unui creditor personal. Instanța a considerat că fapta nu este lipsită de gravitate, deoarece a creat o aparență de părtinire în fața cetățenilor.
În cadrul documentului, ÎCCJ a contrazis explicația lui Dominic Fritz conform căreia nu ar fi putut delega atribuțiile pentru proiect deoarece viceprimarii nu fuseseră aleși. Curtea Supremă a precizat că, conform Codului administrativ, primarul are posibilitatea de a delega aceste sarcini către secretarul general al unității sau către conducătorii compartimentelor funcționale. Prin urmare, absența viceprimarilor nu reprezenta o imposibilitate de a se abține, existând mecanisme legale care ar fi permis respectarea obligației de integritate fără a bloca activitatea administrativă.
Judecătorii au analizat și argumentul privind lipsa unui folos material direct pentru proiectant, însă au respins această susținere. ÎCCJ a menționat că obligația de abținere nu depinde de producerea efectivă a unui câștig, ci de aptitudinea actului de a produce un astfel de folos. Aprobarea documentației de urbanism reprezintă finalitatea serviciului de proiectare, ceea ce validează procesul și justifică încasarea onorariului. Astfel, legătura dintre adoptarea PUZ-ului și avantajul patrimonial al societății RD Sign SRL este considerată directă și previzibilă.
Un alt punct central a fost relația dintre creditorul lui Dominic Fritz, Răzvan Negrișanu, și firma proiectantă. Deși acesta a susținut că Răzvan Negrișanu are o calitate distinctă de societate, ÎCCJ a reținut că veniturile familiei acestuia provin în proporție determinantă din activitatea RD Sign SRL. Avantajul obținut de societate se reflectă direct în situația patrimonială a creditorului, în calitatea sa de asociat și angajat. Această realitate economică transformă orice beneficiu pentru firmă într-un folos indirect pentru persoana fizică.
Instanța a subliniat că natura electorală a împrumutului oferit în campanie accentuează dependența pe care normele de integritate trebuie să o prevină. Dominic Fritz a susținut că semnătura sa a fost o măsură pentru a asigura continuitatea procedurii, însă Curtea a interpretat acest lucru ca pe o manifestare conștientă de voință. De asemenea, faptul că Răzvan Negrișanu s-a abținut de la votul în Consiliul Local Timișoara confirmă faptul că acesta a recunoscut existența unui conflict de interese.
În ceea ce privește consecințele politice, ÎCCJ a recunoscut că interdicția de trei ani afectează sever cariera lui Dominic Fritz și rolul său de lider de partid. Totuși, instanța a precizat că acest impact nu atinge nivelul de gravitate care ar justifica eliminarea sancțiunii, deoarece persoana își păstrează dreptul de a lucra în sectorul privat. Obligația de abținere este una legală și personală, care nu poate fi suplinită de recomandările aparatului administrativ din primărie.