Înalta Curte a respins recursul depus de Dominic Fritz împotriva deciziei de a-i aplica o interdicție de trei ani de a ocupa funcții publice. Instanța supremă a analizat contestarea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care a fost constatată existența unei stări de conflict de interese de natură administrativă. Prin această decizie definitivă, instanța a confirmat că procedurile de integritate trebuie respectate indiferent de mandatul democratic deținut.
Dominic Fritz a susținut că participarea sa la procedura privind documentația urbanistică a avut un caracter pur formal, argumentând că referatul semnat de el nu ar fi avut relevanță juridică reală. Totuși, Înalta Curte a respins această interpretare, considerând că referatul de aprobare semnat de acesta pe 2 noiembrie 2020 a constituit condiția necesară pentru ca proiectul de hotărâre să poată fi dezbătut în Consiliul Local. Instanța a precizat că absența unor viceprimari aleși nu îl împiedica pe primar să se abțină.
Un alt punct de discuție a fost existența unui folos material, Fritz argumentând că persoana față de care era debitor, arhitectul Răzvan Gabriel Negrișanu, era distinctă de societatea RD Sign SRL. Înalta Curte a subliniat însă că legea nu impune producerea efectivă a unui folos, ci este suficient ca actul administrativ să fie apt să producă un astfel de avantaj. Aprobarea documentației de urbanism reprezenta finalitatea serviciului de proiectare, fapt ce valorifica economic activitatea proiectantului și a specialiștilor.
În ceea ce privește vinovăția, instanța a stabilit că era suficient ca alesul să cunoască situația de conflict, fără a fi necesară o intenție de a prejudicia interesul public. Dominic Fritz cunoștea calitatea sa de debitor față de arhitectul Răzvan Gabriel Negrișanu, informație menționată chiar în declarația sa de avere. Motivarea instanței arată că explicația oferită de acesta, conform căreia a semnat pentru a asigura continuitatea procedurii, demonstrează că acțiunea sa a fost una conștientă și deliberată.
Legitimitatea mandatului nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese, a precizat Înalta Curte. Instanța a considerat că interdicția de trei ani nu este disproporționată, deoarece nu îl împiedică pe Dominic Fritz să activeze profesional în mediul privat. Decizia nr. 3118/2026 a fost pronunțată la 18 iunie 2026 și este definitivă, respingând recursul împotriva încheierii din 26 ianuarie 2026 și a sentinței Curții de Apel Timișoara.
Cadrul juridic privind integritatea funcționarilor publici în România este reglementat în principal prin Legea nr. 176/2010. Această legislație impune standarde stricte de conduită pentru a preveni situațiile în care interesele personale ale decidenților pot influența actele administrative. Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a monitoriza declarațiile de avere și de a investiga eventualele conflicte de interese care pot afecta transparența administrației publice.