Grupul de experți al Consiliului Europei, GREVIO, recomandă României eliminarea conceptului de „înstrăinare parentală” și a altor noțiuni similare din cadrul legislației naționale. Această recomandare, formulată la nivelul de prioritate „urges”, vizează prevenirea situațiilor în care victimele violenței domestice sunt prezentate în instanțe drept părinți ostili sau necooperanți. Experții subliniază că utilizarea acestor termeni poate discredita relatările despre abuz și poate transforma procesele de custodie în instrumente de control asupra victimelor după separare.
Problema centrală vizează Legea 123/2024, care a introdus „înstrăinarea părintească” în Legea privind protecția copilului, definind-o ca o formă de violență psihologică. Conform experților, această construcție legislativă devine problematică atunci când un copil refuză contactul cu un părinte din cauza traumei sau a fricii cauzate de abuz. În astfel de cazuri, reacția copilului poate fi interpretată eronat ca fiind rezultatul manipulării celuilalt părinte, ceea ce pune în plan secund istoricul de violență și riscurile reale pentru minor.
GREVIO solicită instanțelor de familie să verifice sistematic existența unui istoric de violență înainte de a decide contactul dintre copil și părinți. Recomandările includ, de asemenea, asigurarea unei pregătiri aprofundate pentru magistrați, procurori, psihologi și specialiști în protecția copilului privind dinamica abuzului după separare. Experții avertizează că acuzațiile de înstrăinare pot duce la presiuni asupra mamelor, inclusiv prin aplicarea de amenzi, proceduri penale sau pierderea drepturilor părintești, chiar dacă refuzul copilului este justificat.
Autoritățile române contestă concluziile raportului, susținând că afirmațiile privind practica instanțelor nu sunt suficient susținute de studii sau date statistice. Guvernul indică faptul că formarea magistraților include deja riscurile utilizării acestui concept pentru discreditarea acuzațiilor de violență. Totodată, autoritățile menționează că Institutul Național al Magistraturii nu prezintă conceptul ca fiind necontestat, subliniind că o parte a comunității științifice îl consideră chiar pseudostiințific.
Dincolo de disputele privind custodia, raportul GREVIO identifică și alte necesități pentru România, precum asigurarea unei finanțări stabile pentru serviciile specializate și crearea de centre integrate pentru victimele violului. Experții solicită date administrative comparabile și o aplicare mai eficientă a normelor privind investigațiile și urmărirea penală. De asemenea, se cere o distribuție mai uniformă a serviciilor și o monitorizare mai riguroasă a cazurilor de la sesizare până la soluția finală, pentru a evita abandonul cauzelor.
Evaluarea realizată de GREVIO face parte din mecanismul de monitorizare a Convenției de la Istanbul și nu reprezintă o hotărâre judecătorească care să abroge automat Legea 123/2024. Aceasta stabilește schimbările necesare pentru ca România să își alinieze legislația și practica la obligațiile asumate prin convenție. În acest context, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a recomandat anterior abrogarea prevederilor privind înstrăinarea parentală, invocând lipsa unei definiții clare și impactul negativ asupra interesului superior al copilului.