Noile acuzații formulate de DIICOT în cadrul dosarului Nordis vizează modul în care Laura Vicol și-a declarat veniturile și alte beneficii în perioada 2020–2025. Anchetatorii susțin că fostul deputat în Parlamentul României a omis din declarațiile de avere sume de bani și avantaje care însumează peste 16,5 milioane de lei. Această acțiune ar fi avut scopul de a ascunde sursele reale de venit și de a evita controalele de integritate.
Conform anchetatorilor, în declarațiile depuse de Laura Vicol ar fi lipsit venituri de peste 15,6 milioane de lei, reprezentând salarii, dividende și restituiri de împrumuturi. Pe lângă aceste sume, procurorii menționează că nu ar fi fost declarat un împrumut de 910.000 de lei, precum și alte împrumuturi de 241.000 de lei și 35.000 de dolari. La acest inventar se adaugă cadouri, servicii și diverse avantaje care ar fi însemnat peste 300.000 de lei.
Procurorii au identificat și o operațiune cu caracter fictiv prin care Laura Vicol ar fi declarat un împrumut acordat unui inculpat din dosar, în valoare de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei. Această sumă ar fi fost ulterior modificată la 1,124 milioane de lei, iar pe baza acestui titlu juridic, Laura Vicol ar fi încasat 1,595 milioane de lei sub pretextul restituirii împrumutului. DIICOT susține că această manevră a servit la disimularea banilor care proveneau dintr-o presupusă delapidare.
O altă componentă a anchetei vizează implicarea Laurei Vicol în contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente de vacanță din ansamblurile rezidențiale Nordis din Mamaia și Sinaia. Deși nu avea o calitate statutară în societățile vizate, DIICOT susține că, între 2019 și 2025, aceasta i-ar fi sprijinit pe trei inculpați în înșelăciune. Imobilele respective nu ar fi fost construite sau livrate, fapt ce ar fi cauzat unei persoane un prejudiciu de peste 122.000 de euro.
Cercetarea vizează și alte persoane, precum Vladimir Ciorbă, care a fost arestat preventiv împreună cu Laura Vicol în februarie 2025, înainte de eliberarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul include acuzații de constituire de grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune. Membrii grupării sunt acuzați că au utilizat banii clienților pentru călătorii cu avioane private, vacanțe și achiziții de autoturisme de lux.
În cadrul acestor investigații penale, DIICOT urmărește și alte nume implicate în gestionarea grupului Nordis, precum Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă, Florin Poștoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile, Matei Cristian, Bogdan Adalbert Șaitoș, Oana Claudia Oprea și George Marian Ivan. Este important de menționat că aceste acuzații fac obiectul unei anchete penale și nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției în instanță.