Curtea Militară de Apel București are programată marți, 13 octombrie 2026, o ședință pentru analizarea apelului împotriva deciziei Tribunalului Militar București. Instanța urmează să judece achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române, într-un moment critic, deoarece termenul de prescripție a răspunderii penale a expirat la data de 10 octombrie 2026. Această audiere vine la doar trei zile de momentul în care răspunderea penală a încetat oficial, fiind un pas decisiv în procesul care vizează evenimentele din Piața Victoriei.
La termenul anterior, desfășurat pe 22 septembrie, magistrații de la Curtea Militară de Apel București au decis amânarea cauzei. Aceștia au fixat noul termen pentru data de 13 octombrie, chiar în contextul proximității față de data prescripției. Conform prevederilor de la articolul 154 alin. (1) lit. c) din Codul Penal, termenul de prescripție pentru infracțiunile cu pedepse între 5 și 10 ani este de 8 ani. În cazul abuzului în serviciu, de care sunt acuzați foștii șefi ai Jandarmeriei, pedeapsa prevăzută de lege este de la 2 la 7 ani.
În urma deciziei Tribunalului Militar București din 15 iunie 2026, Laurențiu Valentin Cazan, Ionuț Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoș și Laurențiu Cristian Ciobanu au fost achitați. După cel puțin 80 de termene de judecată, instanța de primă instanță a dispus achitarea acestora, deși pentru unii inculpați, acuzați de purtare abuzivă, se pronunțase anterior încetarea procesului penal prin prescripție. Decizia de achitare a fost atacată cu apel, iar Curtea Militară de Apel va trebui să constate dacă decizia Tribunalului Militar București a fost corectă.
Victimele violențelor din 10 august 2018, care însumează peste 300 de persoane, urmăresc continuarea procesului prin diverse căi legale. Deși prescripția nu anulează automat dreptul la despăgubiri materiale și morale, instanța de primă instanță a respins majoritatea acțiunilor civile, oferind doar patru persoane daune morale între 5.000 și 25.000 de lei. Membrii comunității Declic au declarat că vor sprijini victimele în continuare, pregătind o acțiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) imediat ce se va pronunța o decizie definitivă în România.
Reprezentantul comunității Declic, Cătălina Hopârteanu, susține că acțiunea la CEDO va viza faptul că statul român a tergiversat nejustificat ancheta și procesul timp de peste opt ani. Această procedură va fi bazată pe încălcarea Articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Comunitatea Declic a susținut financiar întregul demers juridic, de la achitarea onorariilor avocaților până la analiza celor sute de ore de înregistrări video care au servit drept probe.
Dosarul 10 august vizează intervenția forțelor de ordine care au utilizat un arsenal format din 63 de grenade cu efect acustic, 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen și 316 cartușe cu efect iritant. Expertizele tehnice realizate de experți ai MApN au indicat faptul că aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave din cauza schijelor și a temperaturilor ridicate. Ancheta a fost redeschisă în urma demersului lui Ioan Crăciuneanu, după ce inițial fusese clasată de către procurori în anul 2020.