Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus, la data de 7 octombrie 2026, instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu. Această decizie vine în contextul dosarului în care inculpatul, în vârstă de 64 de ani, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Acțiunea DIICOT este luată în urma acuzațiilor că Georgescu a înșelat un om de afaceri cu o sumă de peste un milion de euro. În prezent, numărul exact de conturi bancare care au fost supuse sechestrului nu a fost comunicat oficial de către procurori. Această măsură juridică se adaugă la decizia anterioară de a pune sechestru pe vila deținută de Călin Georgescu în Mogoșoaia, o măsură care a fost deja contestată de acesta în instanță.
În prezent, Tribunalul București analizează contestația depusă de Călin Georgescu cu privire la sechestrul aplicat asupra imobilului din Mogoșoaia. În ceea ce privește situația financiară declarată oficial, ultima declarație de avere din 2024 indica faptul că fostul candidat la alegerile prezidențiale deținea două depozite bancare. Acestea însumau un total de 264.000 de euro, respectiv depozite de 100.000 și 164.000 de euro, în timp ce singura sursă de venit menționată era salariul de la Universitatea din Pitești.
Ancheta procurorilor a evidențiat însă și alte surse de venit care nu apar în documentele oficiale. Conform datelor din dosar, Călin Georgescu s-a întâlnit repetat, în intervalul mai-noiembrie 2024, cu Horațiu Potra. În cadrul acestor întâlniri, inculpatul ar fi primit sume de bani cash de aproximativ 10.000 de dolari la fiecare sesiune. Procurorii verifică aceste fluxuri financiare în cadrul investigației care vizează și alte infracțiuni, precum tentativa la răsturnarea ordinii constituționale.
Călin Georgescu a refuzat să ofere detalii despre sursele sale de finanțare, susținând că întreaga situație reprezintă o formă de răzbunare a sistemului. Întrebat despre banii cu care trăiește, acesta a declarat că „Dumnezeu ne ține pe toți” și a menționat că nu este interesat de astfel de întrebări. Totodată, în declarația sa de avere din 2024, acesta a menționat și un teren în Brașov, un autoturism Toyota Yaris și un teren în Argeș, deși alte informații indică și alte proprietăți.
Aceste măsuri de sechestru sunt aplicate în cadrul procedurilor de asigurare a efectelor infracțiunilor, pentru a permite recuperarea prejudiciului cauzat. În sistemul juridic românesc, instituirea sechestrului asupra bunurilor și conturilor este o etapă standard în dosarele de criminalitate organizată, având scopul de a preveni dispersarea activelor financiare înainte de pronunțarea sentinței finale de către instanța de judecată.