Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a europarlamentarei Diana Șoșoacă. Aceasta este acuzată de săvârșirea a două infracțiuni de ultraj la adresa a doi polițiști care au mers la locuința sa pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Incidentul a avut loc în contextul unei sancțiuni primite după ce aceasta s-a filmat în cabina de vot în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Conform anchetatorilor, la data de 15 decembrie 2024, polițiștii din București au încercat să comunice sancțiunea, moment în care inculpata a manifestat un comportament agresiv. Diana Șoșoacă s-ar fi prevalat de calitatea sa de demnitar, întrebând polițiștii ce caută la un europarlamentar acasă, și a refuzat să primească amenda. În urma acestui incident, ea i-a împiedicat pe agenți să afișeze sancțiunea pe ușa locuinței, fiind descrisă de procurori ca fiind într-o stare de surescitare și furie.
Inculpata este acuzată că a continuat atacurile prin intermediul unor transmisii live pe rețelele de socializare TikTok și Facebook, unde a folosit injurii la adresa polițiștilor. În aceste înregistrări, Diana Șoșoacă ar fi formulat amenințări directe, menționând că ar putea lua o armă sau că ar putea „zboce creierii” celor care se apropie de ea. Polițiștii au declarat că aceste afirmații le-au generat o stare de temere, fiind vizionate direct pe platformele de socializare de către persoanele vătămate.
Procedura juridică a fost posibilă după ce Plenul Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei, o decizie susținută de Comisia juridică a PE. Această măsură a fost luată deoarece instanța și Comisia au considerat că presupuse infracțiuni nu sunt legate de exercitarea mandatului parlamentar. Votul din plen a fost realizat prin ridicarea mâinilor, după ce Comisia juridică a decis cu 17 voturi pentru ridicarea imunității, fără nicio abținere sau vot împotrivă.
Pe lângă acuzațiile de ultraj, Diana Șoșoacă se confruntă cu o listă extinsă de alte probe și investigații penale. Procurorii au menționat în rechizitoriu și alte posibile infracțiuni, precum lipsirea de libertate în mod ilegal, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război sau genocid, precum și negarea Holocaustului. Aceste acuzații fac parte dintr-un set de cercetări care vizează și promovarea ideilor fasciste, legionare sau antisemitice, conform raportului oficial al Parchetului General.
Aceste proceduri de ridicare a imunității sunt necesare pentru ca procurorii să poată continua investigațiile penale împotriva demnitariilor în cadrul sistemului de justiție național. Ridicarea imunității permite continuarea urmăririi penale, însă nu implică pierderea automată a mandatului de europarlamentar, europarlamentara putând să își își continue activitatea în cadrul Parlamentului European.