Diana Șoșoacă este trimisă în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj, conform unui comunicat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție. Procurorul de caz a finalizat cercetările și a dispus trimiterea inculpatei în stare de libertate pentru faptele comise în raport cu forțele de ordine. Inculpata, care deține funcția de membră a Parlamentului European, este acuzată că a folosit calitatea de demnitar pentru a manifesta un comportament agresiv.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2024, când doi polițiști din București s-au deplasat la domiciliul lui Diana Șoșoacă pentru a le înmâna o amendă contravențională. Conform rechizitoriului, agenții de poliție și-au declinat calitatea și au comunicat motivul prezenței lor la fața locului, însă inculpata a refuzat primirea sancțiunii. Mai mult, aceasta a împiedicat organele de poliție să afișeze amenda pe ușa locuinței, manifestând o atitudine ostilă față de reprezentanții statului.
În urma acestui incident, inculpata i-a urmărit pe polițiști pe stradă, adresându-le expresii și cuvinte jignitoare. Ulterior, Diana Șoșoacă a formulat amenințări prin intermediul unor transmisii live realizate pe platformele TikTok și Facebook. În cadrul acestor difuzii, ea a declarat că ar putea lua o armă și că, dacă cineva se apropie de ea, „îi zbor creierii”. Alte declarații menționate în rechizitoriu includ intenția de a angaja bodyguarzi care să acționeze violent împotriva celor care se apropie de ușă.
Sancțiunea contravențională care a declanșat acest conflict a fost încheiată pe 24 noiembrie 2024, în contextul primului tur al alegerilor prezidențiale. Polițiștii au acționat după ce Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot și a transmis imaginile către public, încălcând astfel dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Procurorii au stabilit că polițiștii se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu în momentul în care au încercat să aplice sancțiunea legală.
Dosarul a fost trimis către Înalta Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru a judeca cauza în fond. Aceasta nu este prima situație juridică de acest fel pentru inculpată, deoarece Diana Șoșoacă a mai fost trimisă în judecată și pentru alte fapte. Ea este acuzată de săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după un incident care l-a implicat pe echipa de jurnaliști italieni Rai 1.
Cadrul juridic al acestor proceduri se încadrează în reglementările privind protecția autorității statului și respectarea normelor electorale. În România, încălcarea regulilor de transparență în timpul proceselor de vot sau atacarea forțelor de ordine sunt infracțiuni care pot atrage răspunderea penală. Aceste acțiuni sunt monitorizate strict de instituțiile de justiție pentru a menține ordinea publică și integritatea proceselor democratice de alegere.