Parchetul General a trimis în judecată europarlamentara Diana Șoșoacă, acuzând-o de săvârșirea infracțiunii de ultraj. Incidentul vizat de anchetă a avut loc în decembrie 2024, când europarlamentara s-ar fi manifestat agresiv față de doi polițiști din București. Aceștia se deplasaseră la domiciliul inculpatei cu scopul de a-i înmâna o amendă contravențională, moment în care conflictul a degenerat într-un comportament ostil.
Conform comunicatului transmis de Parchet, în data de 15 decembrie 2024, polițiștii au comunicat motivul prezenței lor la fața locului, însă Diana Șoșoacă a reacționat într-o stare de surescitare. Inculpata ar fi folosit afirmația „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă?”, încercând să se prevaleze de statutul său de demnitar. În urma acestui comportament, ea a refuzat primirea amenzii și a împiedicat agenții să afișeze sancțiunea pe ușa locuinței.
Conflictul a continuat pe stradă, unde Diana Șoșoacă i-ar fi urmărit pe polițiști, adresându-le injurii precum „Fir-ar mama lor de scârbe” sau „Mama voastră de nenorociți ordinari”. Mai mult, europarlamentara a lansat amenințări violente în cadrul unor sesiuni live pe platformele TikTok și Facebook. Ea a declarat că ar putea lua o armă și că, dacă cineva se apropie de ea, „îi zbor creierii”, generând astfel o stare de temere la persoanele vătămate.
Procurorii precizează că amenda care a declanșat incidentul a fost încheiată la data de 24 noiembrie 2024, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale. Diana Șoșoacă a încălcat dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, după ce s-a filmat în cabina de vot și a transmis imaginile către public. Această acțiune a dus la sancționarea contravențională care a urmat ulterior.
Rechizitoriul a fost înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care are competența de a judeca acest caz în fond. Acesta reprezintă al doilea dosar în care Diana Șoșoacă este trimisă în judecată, după un caz anterior în care a fost acuzată că a sechestrat o jurnalistă de la o televiziune italiană. Procesul va analiza dacă comportamentul europarlamentarei a constituit o încălcare a legii prin ultraj.
În cadrul sistemului juridic românesc, acuzațiile de ultraj vizează de regulă acțiunile desfășurate împotriva funcționarilor publici în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Această procedură penală este aplicată atunci când autoritatea este folosită pentru a intimida sau a împiedica desfășurarea legală a activității de poliție sau a altor instituții de stat, afectând ordinea publică și respectarea procedurilor administrative obligatorii.