Parchetul General a trimis către Înalta Curți de Casație și Justiție rechizoriul prin care Diana Șoșoacă este trimisă în judecată. Membra Parlamentului European este acuzată de ultraj împotriva a doi polițiști din București. Incidentul vizat de anchetă a avut loc în data de 15 decembrie 2024, când agenții de poliție s-au prezentat la domiciliul europarlamentarei pentru a-i înmâna un proces-verbal de contravenție.
Conform documentului produs de procurori, femeia ar fi reacționat agresiv imediat ce polițiștii și-au declinat calitatea și au explicat motivul prezenței lor la locuință. Inculpata ar fi refuzat primirea amenzii și ar fi împiedicat organele de poliție să afișeze procesul-verbal pe ușa casei sale. Procurorii susțin că Diana Șoșoacă s-a prevalat de funcția de demnitar pentru a manifesta un comportament ostil față de cei doi agenți.
În urma incidentului, europarlamentara i-ar fi urmărit pe polițiști pe stradă, adresându-le injurii precum „fir-ar mama lor de scârbe” sau „scârbe nenorocite”. Mai mult, ea ar fi lansat amenințări directe prin intermediul unor transmisii live realizate pe platformele TikTok și Facebook. În aceste înregistrări, inculpata ar fi declarat: „Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai… M-am săturat.”
Agenții de poliție au luat la cunoștință aceste amenințări după ce au vizionat postările făcute de europarlamentară pe rețelele sociale. Conform rechizitoriului, mesajele transmise de Diana Șoșoacă le-au provocat celor doi polițiști o stare de temere. Faptele sunt legate de o sancțiune contravențională întocmită la 24 noiembrie 2024, după ce europarlamentara s-ar fi filmat în cabina de vot în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale.
Această acțiune juridică vine într-un moment în care Diana Șoșoacă se confruntă cu mai multe dosare penale. În iulie 2026, europarlamentara a fost trimisă în judecată, împreună cu fostul soț, pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Instanța competentă pentru a judeca noua cauză de ultraj este Înalta Curți de Casație și Justiție, având în vedere calitatea de demnitar a inculpatei.
Procedurile penale împotriva demnitarilor de rang înalt sunt reglementate prin legislația specifică, asigurând că instanțele de top, precum Înalta Curți de Casație și Justiție, gestionează cazurile de ultraj. Această structură juridică este menită să garanteze că orice atac asupra autorității statului, inclusiv amenințările aduse prin rețelele sociale, este tratat conform competenței instanței de judecată.