Proiectul de lege care vizează dezincriminarea deținerii de substanțe interzise pentru consum propriu a declanșat o dezbatere intensă în societatea română. Inițiativa propune ca deținerea de droguri pentru uz personal să nu mai fie considerată infracțiune, eliminând astfel pedepsele cu închisoare. În loc de sancțiuni penale, noile prevederi ar prevedea aplicarea contravențiilor sub formă de amenzi, schimbând radical modul în care statul gestionează acest tip de comportament.
Criminologul Vlad Zaha a subliniat faptul că sistemul de justiție pare să ignore structurile de vârf ale criminalității organizate. Conform expertului, procurorii se concentrează pe deținătorii de substanțe, transformându-i în cei mai vânați infractori, în timp ce „elita infracționalității organizate” rămâne neatingă. Această abordare este criticată pentru faptul că vizează persoanele care consumă, nu rețelele mari care alimentează piața de substanțe interzise.
Datele statistice arată o evoluție alarmantă a numărului de condamnări pentru deținere în ultimul deceniu. În anul 2016, numărul persoanelor condamnate pentru această faptă era de 70, însă în anul 2025 acest număr a ajuns la 520 de persoane. În contrast cu această creștere semnificativă, numărul celor condamnați pentru trafic de substanțe rămâne relativ stabil, ne reușind să se mai dubleze pe parcursul aceluiași interval de timp.
Măsurile actuale de represiție aplicate de autorități sunt văzute ca fiind ineficiente în combaterea consumului. Vlad Zaha a explicat că politicile de pedepsire au dus la o creștere a consumului de aproximativ 80% la fiecare șapte ani. Implementarea proiectului de dezincriminare ar putea ajuta consumatorii să solicite ajutor medical, de la familie sau autorități, fără teama de a fi pedepsiți penal, facilitând astfel tratarea acestora.
Dezbaterile privind acest proiect de lege includ și opinii critice din partea unor instituții și organizații importante. Parchetul General și Patriarhia Română au enunțat argumente împotriva schimbării legislației, susținând necesitatea menținerii actualelor reglementări. Această opoziție vine într-un context în care societatea este divizată între abordarea penală a consumului și cea bazată pe sancțiuni administrative și asistență medicală.
Evoluția numărului de condamnări pentru deținere reflectă o schimbare în modul în care sistemul juridic interacționează cu utilizatorii de substanțe. În timp ce traficul de droguri rămâne o problemă constantă, presiunea juridică se exercită tot mai mult asupra deținătorilor de cantități mici. Această tendință de creștere a pedepselor pentru consumatori este punctul central al propunerii de reformă legislative a care se discută în prezent.