Curtea de Apel București a emis o decizie definitivă prin care a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra apartamentelor Nordis din Mamaia. Această hotărâre vine ca urmare a contestațiilor formulate de companiile Nordis Management și Nordis Mamaia, pe care instanța le-a admis. Totuși, măsurile asigurătorii aplicate asupra averii familiei Ciorbă nu au fost anulate și rămân în vigoare în cadrul acestui dosar penal.
Decizia instanței nu înseamnă că dosarul penal este închis sau că acuzațiile aduse de procurori au fost infirmate. În februarie 2025, DIICOT a instituit sechestru asigurător asupra unui număr masiv de active, incluzând 201 imobile, precum case și apartamente, dar și cinci spații comerciale. Lista bunurilor includea, de asemenea, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părți sociale, acțiuni și 48 de conturi bancare deschise de persoane fizice și juridice.
Dosarul Nordis este centrat pe acuzații privind gestionarea fondurilor încasate de la clienți și transferurile de bani între diverse entități. Anchetatorii investighează un circuit financiar prin care sumele erau mutate în alte conturi, implicând infracțiuni precum spălarea banilor, delapidarea și evaziunea fiscală. Prejudiciul estimat de procurori în acest caz este de aproximativ 90 de milioane de euro, afectând numeroși clienți care au plătit în avans pentru locuințe.
În urma intrării companiilor în insolvență, peste 1.200 de persoane au fost acceptate la masa credală în procedura de insolvență a Nordis Management. Recuperarea banilor de către acești creditori depinde direct de valorificarea activelor disponibile și de regulile specifice procedurii de insolvență. În prezent, situația apartamentelor scoase de sub sechestru reprezintă o schimbare majoră în gestionarea bunurilor implicate în acest proces de recuperare a prejudiciului.
O componentă importantă a anchetei o vizează pe Laura Vicol, fosta deputată PSD și soția lui Vladimir Ciorbă, pentru fals în declarații și spălarea banilor. DIICOT susține că aceasta ar fi avut venituri de peste 15,6 milioane de lei care nu au fost menționate în declarațiile de avere. Procurorii investighează și un presupus împrumut fictiv de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei, utilizat pentru a justifica încasarea unor bani și a ascunde proveniența acestora.
Acest caz de fraudă și gestionare financiară necorespunzătoare apare într-un context economic marcat de presiuni asupra stabilității financiare. În perioada recentă, datele economice au indicat o scădere semnificativă a investițiilor străine directe în România, cu peste 62% în primele opt luni ale anului 2026. De asemenea, datoria externă a ajuns la nivelul de 238 de miliarde de euro, într-un moment în care deficitul de cont curent se apropie de 20 de miliarde de euro.