Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe decizia în cazul recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor împotriva sentinței Curții de Apel București. Procesul vizează plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, estimate la suma de 4,8 miliarde de lei de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această decizie vine după ce instanța supremă a amânat pronunțarea de șapte ori, stabilind un nou termen pentru 15 octombrie 2026.
Litigiu a luat amploare după ce, la data de 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru restanțele salariale scadente în anul 2026. Instanța a dispus ca sumele să fie alocate inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, a fost aplicată o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se va vira la bugetul de stat.
Guvernul, reprezentat de Ilie Bolojan, a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Premierul interimar a explicat că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. În acest context, s-a încercat sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ.
Totuși, Curtea Constituțională a României a respins cererea lui Ilie Bolojan ca fiind inadmisibilă, argumentând că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii CCR au precizat că motivele invocate de Guvern privesc exclusiv activitatea instanțelor, precum ritmul judecății sau penalitățile stabilite. În consecință, cererea a fost considerată o încercare de a reforma o soluție judecătorească prin alte căi decât cele prevăzute de lege.
Dosarul privind aceste restanțe salariale a fost înregistrat inițial la Curtea de Apel București în data de 30 martie 2026. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la momentul în care hotărârea va deveni definitivă. În cadrul procesului, Curtea de Apel a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, oferind protecție juridică drepturilor profesionale ale magistraților.
Această dispută juridică între puterea executivă și cea judecătorească reflectă tensiunile privind controlul asupra bugetului de stat și limitele competenței instanțelor. În România, deciziile privind alocarea fondurilor pentru drepturile salariale obținute prin sentințe judecătorești pot genera conflicte între Guvern și magistrați, necesitând o clarificare a modului în care rectificările bugetare trebuie să acopere obligațiile legale stabilite de instanțe.