Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie majoră privind protecția drepturilor de autor asupra conținutului publicat pe rețelele sociale. În urma unui litigiu care a pornit din România, autoritatea europeană a clarificat faptul că postările de pe Facebook nu fac parte din domeniul public. Chiar dacă textele sunt scurte sau sunt distribuite pe platforme de socializare, ele pot fi protejate prin lege dacă reprezintă o creație intelectuală proprie și originală a autorului.
Conflictul juridic a început în 2021, când Ioana Turcu, o profesoară, a publicat pe Facebook un text despre cadourile oferite profesorilor de către părinți la începutul anului școlar. Această postare a fost preluată integral de publicația Gândul, fără ca aceasta să îi ceară acordul profesorului. Reprezentantul publicației a susținut că Facebook este un domeniu public, unde orice conținut poate fi utilizat liber de oricine, argument care a declanșat un proces lung.
Instanțele românești au avut abordări diferite în acest caz, Tribunalul București și Curtea de Apel București respingând inițial acțiunea reclamantei. Instanțele locale au considerat că textul Ioanei Turcu nu era o operă protejată, fiind doar o exprimare a unor nemulțumiri personale și un discurs obișnuit. Dosarul a ajuns însă la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a solicitat lămuriri de la CJUE pentru a interpreta dacă un text scurt de opinie poate fi protejat.
Decizia CJUE din 3 septembrie 2026, în cauza C-598/24, confirmă faptul că postările de pe rețelele sociale intră în categoria operelor protejate. Avocatul Gabriel Turcu explică faptul că, atâta timp cât textul reflectă personalitatea și alegerile creative ale autorului, acesta beneficiază de protecție. Totuși, decizia nu obligă redacțiile să ceară permisiunea pentru orice utilizare, deoarece legea permite citarea sau relatarea evenimentelor în scop informativ, dacă se respectă regulile de proporționalitate.
O altă clarificare importantă vizează caracterul comercial al presei. CJUE a stabilit că excepția privind informarea publicului nu poate fi refuzată doar pentru că o publicație are scop comercial sau câștigă bani din publicitate. Această hotărâre oferă o stabilitate juridică mai mare platformelor online și agregatorilor de știri, deoarece aceștia pot utiliza materiale protejate pentru a informa publicul fără a fi penalizați automat de faptul că au venituri financiare din activitatea jurnalistică.
În prezent, procesul nu s-a încheiat definitiv, deoarece CJUE a oferit doar interpretări juridice, nu și o sentință de culpabilitate. Dosarul urmează să se întoarcă la Curtea Supremă pentru ca instanțele românești să aplice noile principii stabilite de autoritatea europeană asupra cazului specific. Decizia va determina dacă republicarea integrală a postării Ioanei Turcu de către Gândul a depășit limitele citării sau dacă a constituit o încălcare a drepturilor de autor.