Curtea de Apel București urmează să analizeze săptămâna viitoare dacă măsura arestului preventiv aplicată fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, trebuie menținută sau înlocuită. În prezent, acesta rămâne în arestul poliției, în urma deciziei de a contesta măsurile impuse de magistrați. Dosarul vizează acuzații de înșelăciune cu o pagubă estimată la 1,2 milioane de euro, fapt care a dus la arestarea sa de către anchetatori.
Tribunalul București a emis o încheiere prin care a admis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, motivând că această nouă măsură este suficientă. Magistratul a subliniat că, deși există probe care indică o suspiciune rezonabilă privind faptele de înșelăciune, Călin Georgescu nu a încercat să fugă din țară. De asemenea, s-a menționat că acesta nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală după ridicarea restricțiilor în alte dosare.
În motivarea sa, judecătorul a precizat că privarea de libertate nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse. „Deși privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, (...) măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura arestului la domiciliu fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni” se află în documentul tribunalului.
Procurorii de la DIICOT au formulat o contestație împotriva acestei decizii și insistă ca fostul candidat să rămână în arest preventiv. Motivarea și întregul dosar au fost trimise către Curtea de Apel București pentru judecare. Între timp, anchetatorii au efectuat percheziții informatice și asupra telefonului lui Ion Negoescu, un martor considerat personaj cheie în acest caz de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Ion Negoescu, fost ofițer de poliție și fost șef în serviciul de filaj al DIPI, este cel care l-a prezentat pe Călin Georgescu pe Răzvan Leu. Omul de afaceri a reclamat pierderea a un milion de patru sute de mii de euro într-o afacere propusă de Călin Georgescu și un complice. Ion Negoescu a refuzat inițial să participe la percheziția informatică a telefonului său, revenind după câteva ore pentru a semna procesul-verbal.
Acest proces penal se desfășoară într-un context de monitorizare atentă a deciziilor judiciare care vizează figuri publice. În sistemul juridic român, contestarea măsurilor preventive de către DIICOT este o procedură standard atunci când anchetatorii consideră că există riscuri de sustragere sau de influențare a probelor. Decizia finală a Curții de Apel va stabili dacă Călin Georgescu va putea continua procesul de la domiciliu sau va rămâne în detenție.