Curtea de Apel București a pronunțat, marți, 29 septembrie, asupra solicitării depuse de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT). Organizația solicitase suspendarea executării decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru. Instanța a respins cererea ca fiind inadmisibilă, oferind posibilitatea de atacare a deciziei prin recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
În cadrul procesului, instanța a admis excepția invocată de Administrația Prezidențială, stabilind că cererea de suspendare a Decretului 770/2026 nu poate fi admisă. Totodată, judecătorii au admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâta Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. Această decizie vine după ce dosarul fusese deschis pe 22 septembrie de către RO.AS.IT, o organizație condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru.
Demersul juridic lansat de asociația condusă de Ioana Grosaru a vizat suspendarea decretului prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat să formeze noul Guvern. Această acțiune a provocat reacții în cadrul comunității italiene din România. Pe 26 septembrie, un grup format din 11 organizații a declarat că poziția unei singure asociații nu poate fi prezentată ca fiind reprezentativă pentru întreaga comunitate italiană.
Organizațiile care au semnat protestul au susținut că procedura de desemnare a premierului este una de natură constituțională și instituțională. Acestea au avertizat împotriva utilizării numelui comunității italiene pentru a transmite mesaje politice care nu sunt asumate de membrii acesteia. Înainte de această cauză, RO.AS.IT a mai contestat în instanță, în luna aprilie, diverse decrete prezidențiale privind numirea șefilor de la DNA, Parchetul General și DIICOT.
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca candidat la funcția de premier a fost efectuată de Nicușor Dan pe 21 septembrie, prin intermediul Decretului 770/2026. Prin decizia de marți, Curtea de Apel nu a dispus suspendarea acestui act administrativ. Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat subiectul pe rețelele sociale, menționând că actele emise de președinte în exercitarea atribuțiilor constituționale nu pot fi atacate în instanțele de drept comun.
Această dispută juridică apare în contextul procesului de formare a unui nou Guvern după încheierea mandatului anterior. În cadrul discuțiilor politice, s-a menționat posibilitatea unui acord între toate partidele pentru a asigura o administrație formată din specialiști, însă procesul de desemnare a premierului rămâne un punct central de control instituțional și constituțional în România.