Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională. Disputa juridică este între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiectiv plata restanțelor salariale ale magistraților. Suma totală implicată în acest litigiu se ridică la aproape 5 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
Sesizarea a fost înaintată de Ilie Bolojan pe data de 2 iulie, după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului. Premierul a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența sau legitimitatea de a decide modul în care se distribuie banii publici. Ilie Bolojan a acuzat instituția de o ingerință directă în activitatea executivă a statului, susținând că decizia instanței perturbă echilibrul bugetar al țării.
Conflictul a escaladat după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curtea de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei. Această sumă include restanțele salariale și penalitățile aferente. Premierul a subliniat că Curtea de Apel București a emis acțiunea în martie, iar Guvernul a contestat decizia, având un termen de răspuns stabilit până pe 9 iulie pentru soluționarea acestui proces.
Pe lângă suma principală, prima instanță a impus penalități de 1% pe zi din cuantumul restanțelor, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic. Această penalitate reprezintă o sumă de circa 9 milioane de euro pe zi, în afara amenzilor stabilite pentru Guvern și Ministerul de Finanțe. Ilie Bolojan a menționat, de asemenea, că în zona de Parchet se află și alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei.
Acțiunea juridică, semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost soluționată de Curtea de Apel București într-un timp record. La data de 5 mai, instanța a admis cererea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele prin rectificare bugetară. Statul trebuie să achite 2 miliarde de euro către magistrați, sumele urmând să fie plătite în tranșe, conform deciziei instanței.
Decizia instanței prevede ca plata să fie efectuată în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz de întârziere, pe lângă penalitatea de 1% pe zi, se aplică și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Această structură a sancțiunilor financiare este menită să asigure executarea deciziei de plată a restanțelor salariale.