Curtea Constituțională urmează să ia o decizie, miercuri, în urma cererii depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această sesizare vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are la bază necesitatea asigurării fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, care sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.
Conflictul a apărut după sentința dată de Curtea de Apel București pe 5 mai, în ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan. Instanța a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, scadente în anul 2026. Această decizie a impus obligația de a efectua plăți, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare, ceea ce a declanșat reacția Guvernului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține legitimitatea sau competența tehnică pentru a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. Conform premierului, elaborarea proiectului de buget de stat, rectificările și alocarea sumelor din Fondul de rezervă reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Ilie Bolojan susține că decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
ÎCCJ a inițiat procesul după ce a formulat o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor pentru refuzul de a asigura fondurile. Magistrații au solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, sume ce reprezintă restanțe salariale și penalități câștigate prin procese. Deși Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ, Guvernul a făcut recurs, iar instanța supremă a amânat decizia până în octombrie 2026.
Pe lângă acest caz, pe agenda ședinței de miercuri, 30 septembrie, a Curții Constituționale se află și o altă cerere importantă. Este vorba despre solicitarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic dintre Guvern și Parlament. Această dispută este legată de o ordonanță care vizează programul SAFE, necesitând o interpretare constituțională din partea judecătorilor.
Disputa privind restanțele magistraților se înscrie într-un context de tensiuni între puterea legislativă, executivă și cea judecătorească privind gestionarea resurselor publice. Deciziile Curții Constituționale în astfel de cazuri de conflict de atribuții sunt esențiale pentru menținerea echilibrului dintre instituțiile statului și pentru respectarea cadrului legal privind finanțele publice și autonomia puterilor statului.