Curtea Constituțională a decis amânarea judecării a două sesizări de o importanță majoră, care erau programate inițial pentru miercuri, 23 septembrie. Cele două cauze vizează un conflict juridic de natură constituțională legat de restanțele salariale ale magistraților și de emiterea unor norme legislative. Noua dată stabilită pentru soluționarea acestor sesizări este 30 septembrie, moment în care magistrații curții vor analiza argumentele depuse de autoritățile implicate.
Prima sesizare a fost depusă de premierul interimar Ilie Bolojan și vizează restanțele salariale ale magistraților, care se ridică la o valoare de aproape 5 miliarde de lei. Această acțiune a fost inițiată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță. Conflictul este generat de neplata unor restanțe apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
Ilie Bolojan a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform declarațiilor sale de la începutul lunii iulie, elaborarea bugetului de stat și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Premierul interimar a argumentat că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general.
În paralel, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la programul SAFE. Sesizarea vizează un conflict dintre Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026. Sorin Grindeanu susține că Guvernul a acționat neconstituțional prin adoptarea unor norme legislative care se aflau deja în curs de dezbatere la Camera Deputaților și la Senat, transformând astfel Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Liderul PSD a menționat că Guvernul a emis această ordonanță după ce i s-a retras încrederea prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026. Conform sesizării, Guvernul nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă, având excluderea oricărei competențe de legiferare delegată. Această acțiune este considerată de Sorin Grindeanu ca fiind o abdicare de la rolul constituțional și o încălcare a obligației de loialitate față de Parlament.
Această etapă de amânare vine într-un context în care Curtea Constituțională este deja solicitată de multiple cauze care implică relația dintre puterea legislativă și cea executivă. Deciziile privind restanțele salariale din sectorul justiției și validitatea ordonanțelor de urgență emise în perioade de tranziție politică reprezintă puncte critice pentru stabilitatea cadrului juridic și bugetar al statului.