Consiliul Superior al Magistraturii a oferit explicații oficiale în urma publicării raportului Departamentului de Stat al SUA, care analizează situația justiției din România. Deși documentul american conține critici semnificative, CSM susține că raportul confirmă faptul că sistemul judiciar este independent de puterea executivă. Instituția a punctat că evaluarea externă ignoră majoritatea criticilor, concentrându-se pe puținele aspecte pozitive menționate în textul Departamentului de Stat.
Raportul Departamentului de Stat al SUA evidențiază însă și probleme care afectează climatul de investiții în țară. Documentul menționează că incoerența și lipsa de predictibilitate în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor reprezintă o preocupare majoră pentru investitorii străini și autohtoni. De asemenea, se semnalează dificultăți în executarea hotărârilor judecătorești și faptul că administrația publică contestă uneori nejustificat deciziile instanțelor, ceea ce creează obstacole în calea caracterului obligatoriu al acestora.
În ceea ce privește combaterea corupției, raportul american precizează că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu. CSM a amintit că, încă din noiembrie 2022, Comisia Europeană a apreciat progresele realizate în reforma sistemului judiciar și la nivel înalt în combaterea corupției. Aceste evoluții au permis închiderea oficială a Mecanismului de Cooperare și Verificare la data de 15 septembrie 2023, un rezultat instituțional important pentru statul de drept.
Instituția a abordat și tema prescripției răspunderii penale, menționând că a realizat o analiză aprofundată prin Hotărârea nr. 1348/2026. Această analiză a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la incidența prescripției în număr semnificativ de cauze. CSM a precizat că, după anul 2022, nu a fost exercitată nicio acțiune disciplinară împotriva unui judecător pentru nerespectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției.
Raportul american face referire și la percepția asupra corupției, citând date din Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025. În contextul european, Eurobarometrul 2025 indica faptul că 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%. Totodată, datele din Eurobarometrul 2026 arată o valoare de 71% pentru România, fiind identică cu media Uniunii Europene.
Evoluția sistemului de monitorizare al corupției în România a fost marcată de deciziile Comisiei Europene, care a evaluat constant eforturile de reformă. Închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare în septembrie 2023 a reprezentat un punct de cotitură, confirmând faptul că România a îndeplinit cerințele de reformă necesare pentru a trece la un nou stadiu de integrare și monitorizare în cadrul Uniunii Europene.