Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică, miercuri, valorile actualizate ale salariilor nete pe care le încasează judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel. Această acțiune de informare a fost determinată de dezbaterile publice apărute în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026. Menționat în acest context este cazul Pușcașu și alții împotriva României, prin care au fost respinse pretențiile financiare ale unor magistrați care solicitau plata unor restanțe salariale stabilite prin sentințe definitive.
Conform grilelor salariale aferente lunii octombrie 2026, care includ și sporurile, veniturile nete lunare ale judecătorilor variază semnificativ în funcție de gradația profesională, vechime și gradul de judecătorie. Un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 lei net, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie are un venit între 10.486 și 16.157 lei. Pentru cei cu grad de tribunal, sumele variază între 14.390 și 17.948 lei, iar judecătorii cu grad de curte de apel încasează între 16.309 și 20.346 lei net.
Analiza datelor privind structura sistemului indică faptul că, din totalul de 4.544 de judecători incluși în raportul de la 26 octombrie 2026, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. O parte de 33% din magistrați, respectiv 1.503 persoane, își desfășoară activitatea la tribunale, iar restul de 21%, adică 965 de judecători, lucrează la curțile de apel. Este important de menționat că în documentul publicat de CSM nu sunt incluse încă situațiile salariale ale judecătorilor care activează la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ceea ce privește comparația cu nivelul de trai din țară, CSM a utilizat datele Institutului Național de Statistică pentru luna august 2026, când câștigul salarial mediu brut era de 9.497 lei. Astfel, indemnizația brută a unui judecător stagiar la nivelul minim reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale, iar pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, la minim, este de 1,89 ori media națională. România se situează sub media europeană de 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, conform datelor din EU Justice Scoreboard 2026.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat în comunicat utilizarea divergențelor politice interne pentru a influența jurisdicțiile internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. Instituția a avertizat că astfel de practici pot aduce avantaje politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea statului și a României. Anterior, în iulie 2025, CSM a publicat o analiză similară, arătând că România ocupa poziția 20 din 27 de state europene pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net la începutul carierei.
Sistemul de salarizare al magistraților din România este reglementat prin legi specifice care stabilesc grilele de venituri în funcție de gradul de profesionalism și vechime. Aceste niveluri de remunerare sunt monitorizate constant pentru a asigura conformitatea cu standardele de funcționare ale sistemului judiciar, fiind un subiect de discuție constant în cadrul reformelor de justiție și în relația cu instituțiile europene.