Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Această măsură a fost luată după ce instanța supremă a câștigat în prima instanță un proces împotriva Guvernului, solicitând plata unor sume datorate ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
Ilie Bolojan a explicat că decizia de a sesiza CCR a fost luată deoarece instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, prin interpretarea legilor, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice. Premierul a subliniat că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Conflictul a izbucnit după ce, în luna martie, ÎCCJ a solicitat Curtea de Apel București obligarea Guvernului să achitie 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea în luna mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Această decizie a fost luată într-un ritm rapid, fiind soluționată chiar de la primul termen al procesului, sub semnătura președintei ÎCCJ, Lia Savonea.
Impactul financiar este considerat masiv de către autorități, deoarece instanța a stabilit penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic. La această sumă se adaugă și alte obligații pentru zona de Parchet, care însumează aproximativ 3 miliarde de lei. Ministerul de Finanțe susține că o astfel de decizie ar aduce atingere separării puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat, perturbând echilibrul național.
Instanța a impus ca executarea deciziei să aibă loc în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cazul întârzierii, pe lângă penalitatea de 1% pe zi, s-a stabilit și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Guvernul a contestat acțiunea, iar termenul stabilit de ÎCCJ pentru acest proces este 9 iulie, în contextul în care autoritățile consideră că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a stabili distribuția banilor publici.
Disputa juridică se înscrie într-un context de tensiuni constante privind gestionarea resurselor publice și respectarea atribuțiilor constituționale ale fiecărei puteri de stat. Deciziile Curții Constituționale vor determina modul în care Guvernul poate gestiona rectificările bugetare atunci când instanțele impun plăți masive din fonduri publice, protejând sau nu autonomia puterii executive în raport cu deciziile judecătorești de natură financiară.