Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, referitoare la un conflict juridic de natură constituțională. Disputa este între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție și vizează plata restanțelor salariale ale magistraților. Această situație a apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești, generând o tensiune între puterea executivă și cea judecătorească.
Ilie Bolojan a explicat că decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată deoarece instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, prin Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Guvernul susține că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici.
Conflictul a escaladat după ce ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis cererea în luna mai, impunând plata prin rectificare bugetară. Pe lângă suma principală, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a circa 9 milioane de euro, în afara altor sancțiuni aplicate.
Premierul interimar a subliniat că această acțiune perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă. În calculul total, sumele solicitate sunt și mai mari, deoarece există aproximativ 3 miliarde de lei suplimentare în zona Parchet. Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de decizie judiciară ar aduce atingere separării puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, procesul fiind soluționat cu o celeritate remarcabilă. Curtea de Apel București a dispus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să execute decizia în 10 zile de la data rămânerii definitive. În caz de întârziere, pe lângă penalitatea de 1% pe zi, s-a stabilit și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Această dispută juridică se înscrie într-un cadru de tensiuni privind gestionarea fondurilor publice și respectarea atribuțiilor constituționale ale fiecărei puteri de stat. Decizia Curții Constituționale va determina dacă instanțele pot impune cheltuieli bugetare directe sau dacă aceste decizii rămân exclusiv în sfera de competență a Guvernului și a Parlamentului, în contextul limitărilor bugetare existente.