Curtea de Apel București a decis formarea unui complet de divergență pentru a soluționa contestația depusă de DIICOT în dosarul care îl vizează pe Călin Georgescu. Această procedură juridică a survenit după ce cele două judecătoare care au analizat cauza, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, au susținut soluții diferite. În urma acestui impas, un al treilea magistrat va fi inclus în complet pentru a vota și a înclina balanța deciziei finale.
Contestația vizează hotărârea emisă pe 22 septembrie 2026 de către judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București. Acesta a respins solicitarea procurorilor DIICOT de a dispune arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, optând în schimb pentru plasarea acestuia sub control judiciar. O măsură similară, de control judiciar, a fost aplicată în același dosar și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, care este cercetat împreună cu acesta.
Călin Georgescu a fost reținut în urma unei operațiuni desfășurate de DIICOT pe 21 septembrie, după ce anchetatorii au efectuat percheziții la mai multe adrese. Acțiunile de investigație au vizat locații din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. În urma acestor proceduri, suspectul a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri, fiind ulterior reținut de autorități pentru a permite continuarea cercetărilor în cadrul grupului infracțional vizat.
Procurorii îl cercetează pe Călin Georgescu pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Conform DIICOT, gruparea ar fi fost formată în septembrie 2021 de doi cetățeni români și un cetățean italian. Aceștia ar fi urmărit obținerea unor sume de bani de la oameni de afaceri prin promisiunea accesului la finanțări externe, prejudiciul indicat depășind suma de 1,1 milioane de euro.
În cadrul anchetei, autoritățile susțin că au descoperit sisteme de bruiaj, dispozitive de stocare și documente de identitate care ar putea fi false. Un caz concret menționat de procurori implică o persoană convinsă că poate obține o finanțare de șase milioane de euro, urmată de o nouă promisiune de 15 milioane de euro, condiționată de o nouă garanție. În prezent, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalizarea procesului.
Procedura de arestare preventivă este o măsură de siguranță utilizată de autorități pentru a preveni alterarea probelor sau fuga inculpaților. În sistemul juridic român, deciziile privind controlul judiciar sau arestarea sunt supuse controlului instanțelor de apel atunci când procurorii contestă măsurile de siguranță aplicate de instanța de fond.