Curtea Constituțională urmează să ia o decizie miercuri în urma sesizării depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această cerere vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Suma implicată în acest litigiu financiar ridicată la aproape 5 miliarde de lei reprezintă un punct de tensiune între puterea executivă și cea judecătorească.
Conflictul a apărut după ce Curtea de Apel București a emis, la data de 5 mai, o sentință care obliga Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor. Aceste sume sunt scadente în anul 2026, iar decizia instanței a impus Guvernului obligația de a efectua rectificări bugetare pentru a acoperi aceste costuri. Premierul Ilie Bolojan a contestat această abordare, considerând că decizia instanței afectează echilibrul bugetar național.
Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține legitimitatea sau competența tehnică necesară pentru a stabili modul de distribuție a banilor dintr-un buget general consolidat. Conform premierului, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea proiectului de buget de stat, precum și rectificările bugetare sau alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative. El a susținut că intervenția instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Litigiul a început după ce ÎCCJ a anunțat, la sfârșitul lunii martie, că a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Această acțiune a fost motivată de refuzul de a asigura fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților și altor categorii profesionale. Ulterior, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, sume ce includ restanțe salariale și penalități aferente.
Pe lângă această cauză majoră, judecătorii constituționali vor analiza miercuri și o altă cerere importantă de pe agenda ședinței. Este vorba despre sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic dintre Guvern și Parlament. Disputa vizează o ordonanță care are ca scop programul SAFE, reprezentând un alt punct de conflict între cele două ramuri ale puterii statului.
Aceste decizii ale Curții Constituționale vin într-un moment de instabilitate politică, în contextul în care Guvernul Mureșan se confruntă cu provocări privind supraviețuirea cabinetului. Disputele privind gestionarea fondurilor publice și limitele competenței instituțiilor de stat sunt elemente centrale în relația dintre Guvern și organele legislative sau judecătorești, influențând direct modul în care sunt alocate resursele bugetare naționale.