Curtea Constituțională a României a decis miercuri că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa a vizat plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată de premierul interimar la 4,8 miliarde de lei. Decizia vine în urma sesizării formulate de Ilie Bolojan, care încerca să oprească obligația de plată impusă de instanțe.
Ilie Bolojan a susținut în demersul său că instanțele de judecată au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative în materie bugetară. Conform argumentelor sale, instanța s-a substituit autorităților în gestionarea finanțelor publice și în modul de distribuire a banilor din bugetul general consolidat. El a susținut că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a impune alocarea unor sume specifice către un singur sector, cel din Justiție.
În opinia sa, decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar național. Sesizarea a fost depusă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Această acțiune juridică a avut succes în prima instanță, obținând o hotărâre favorabilă privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților din sistemul de justiție.
Conflictul a luat amploare după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Curtea de Apel a impus ca decizia să fie executată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, sub amenințarea unor penalități financiare semnificative.
Penalitățile prevăzute de Curtea de Apel includ o sumă de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce ar însemna 48 de milioane de lei. De asemenea, s-a stabilit aplicarea unei amenzi echivalente cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plății. Aceste măsuri au fost luate pentru a asigura respectarea deciziei de plată a celor 4,8 miliarde de lei.
Această decizie a Curții Constituționale finalizează o etapă importantă din disputa dintre puterea executivă și sistemul judiciar privind gestionarea fondurilor publice. În contextul administrativ actual, deciziile privind echilibrul bugetar și alocarea resurselor către sectoarele statului rămân subiecte sensibile pentru stabilitatea financiară a administrației publice și pentru respectarea deciziilor judecătorești finale.