Curtea Constituțională a României a respins miercuri, 7 octombrie, sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează Guvernul și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății unor restanțe salariale magistraților, care însumează aproximativ 4,8 miliarde de lei. Decizia a fost luată prin declararea cererii ca fiind inadmisibilă.
În motivarea deciziei, CCR a explicat faptul că argumentele Guvernului nu vizează un conflict constituțional, ci aspectos legate de modul în care instanța a soluționat dosarul. Curtea a menționat că discuțiile despre ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare sau interpretarea normelor incidente țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești. Aceste chestiuni pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege.
Curtea Constituțională a subliniat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile instanțelor judecătorești, conform jurisprudenței sale. Sesizarea lui Ilie Bolojan a fost considerată o încercare de a utiliza atribuțiile prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție în scopul reformării unei soluții judecătorești. Astfel, instanța a stabilit că cererea depășește sfera unui conflict juridic de natură constituțională, fiind incompatibilă cu atribuțiile Curții.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat imediat, susținând că soluția confirmă argumentele prezentate în fața judecătorilor constituționali. Instanța supremă a declarat că statul de drept este imun la conjuncturi politice și că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care ÎCCJ ar fi însușit-o. Conform ÎCCJ, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților, nu un blocaj instituțional.
Conflictul a luat naștere după ce Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achitie restanțele salariale prin rectificare bugetară. În cazul întârzierii plății, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei zilnic pentru suma de 4,8 miliarde de lei. De asemenea, s-a stabilit o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Această dispută juridică între Executiv și magistrați intervine într-un moment în care deciziile privind gestionarea bugetului de stat și drepturile salariale ale funcționarilor publici sunt sub constantă supraveghere. În cadrul procesului de justiție, Guvernul a susținut anterior că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în materia gestionării finanțelor publice, încercând să oprească obligația de plată.