Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca fiind inadmisibilă sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan. Această sesizare viza un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ, legat de fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale din sistemul judiciar. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, stabilind că cererea depășește cadrul unui conflict constituțional și urmărește, în realitate, schimbarea unei soluții judecătorești.
Disputa a luat naștere din necesitatea asigurării unor sume estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. ÎCCJ a solicitat Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună la dispoziție banii pentru achitarea drepturilor salariale restante, incluzând majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Anterior, Curtea de Apel București a admis acțiunea instanței supreme, obligând autoritățile să asigure integral fondurile necesare, chiar și prin rectificări bugetare.
Din partea Executivului, Ilie Bolojan a susținut că instanța supremă a depășit limitele atribuțiilor sale prin impunerea unor măsuri cu efect direct asupra alocărilor bugetare. Guvernul a argumentat că elaborarea bugetului, realizarea rectificărilor și utilizarea Fondului de rezervă aparțin exclusiv puterii executive și legislative. Astfel, instanțele nu ar putea decide modul în care sunt repartizate resursele din bugetul consolidat al statului.
În urma deciziei, ÎCCJ a reacționat afirmând că argumentele sale au fost confirmate și că nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Instanța supremă a subliniat că pierderea unui litigiu nu poate fi transformată într-un conflict constituțional și că CCR nu poate fi folosită ca o nouă cale de atac. ÎCCJ a declarat că „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”.
Judecătorii constituționali au explicat faptul că atribuția prevăzută la articolul 146 litera e) din Constituție nu permite transformarea Curții într-o instanță de control judiciar asupra hotărârilor. Elementele invocate de Guvern, precum ritmul judecății sau interpretarea normelor, privesc legalitatea și teminicia unei decizii, chestiuni care pot fi contestate doar prin căile de atac stabilite de lege. CCR a menționat că nu are atribuția de a modifica hotărâri.
Această dispută juridică și financiară între Guvern și sistemul judiciar implică o sumă considerabilă de 4,8 miliarde de lei, destinată restanțelor salariale ale magistraților și altor categorii de personal. Conflictul a evoluat de la o plângere prealabilă formulată de ÎCCJ la sfârșitul lunii martie, până la decizia Curții de Apel București din luna mai și sesizarea ulterioară a Curții Constituționale de către premierul interimar.