Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de Guvernul Bolojan, prin care se solicita soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul achitării restanțelor salariale ale magistraților. Decizia judecătorilor constituționali vine după ce Guvernul a încercat să aducă acest conflict în fața instanței supreme pentru a clarifica modul de gestionare a plăților.
Conflictul a izbucnit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, sub conducerea Lia Savonea, a dat Guvernul în judecată pentru neplata unor restanțe salariale. Aceste sume au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În primă instanță, instanța supremă a dat dreptate Guvernului, însă procesul a început după ce ÎCCJ a depus o plângere prealabilă împotriva Guvernului pentru neplata drepturilor prevăzute în titlurile executorii.
Guvernul Bolojan a argumentat că acest caz poate crea un precedent periculos pentru orice ordonator de credite. Ilie Bolojan a susținut că, dacă această speță este acceptată, orice entitate ar putea da Guvernul în judecată din cauza sumelor alocate. Decizia de a muta fonduri din bugetul destinat drepturilor salariale ale magistraților către ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale a fost motivul central al disputei.
Magistrații sunt descriși ca fiind singurii bugetari care își pot decide singuri salariile, fie prin decizii ale instanțelor, fie prin hotărâri ale Înaltelor Curți. Această practică ignoră legile care stabilesc salarizarea magistraților, având un impact bugetar estimat la miliarde de lei. În contrast cu această situație, alți angajați ai statului, precum medicii, profesorii sau funcționarii publici, rămân supuși strict legislației în vigoare pentru determinarea veniturilor.
În luna martie, ÎCCJ a acționat în instanță Guvernul Ilie Bolojan pentru neplata sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante. Aceste drepturi sunt prevăzute în titluri executorii și sunt scadente în anul 2026. Guvernul a încercat să gestioneze aceste plăți prin modificări în întocmirea bugetului de stat, însă acțiunea instanței supreme a forțat intervenția Curții Constituționale pentru a analiza natura conflictului de competențe.
Conflictul juridic dintre Guvern și ÎCCJ reflectă o tensiune profundă în gestionarea resurselor bugetare de către instituțiile statului. Această dispută privind plățile retroactive și modul de alocare a fondurilor între magistrați și alte categorii de beneficiari, precum pensionarii sau administrațiile locale, subliniază dificultățile de echilibrare între deciziile judecătorești și limitele bugetului de stat.