Curtea Constituțională (CCR) este așteptată să se pronunțe, miercuri, 30 septembrie, în urma sesizării depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această procedură vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa centrală vizează modul în care trebuie gestionate și plătite restanțele salariale ale magistraților, un subiect care implică competențe bugetare și financiare ale statului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat necesitatea acestei sesizări prin faptul că instanța de judecată s-ar fi substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform declarațiilor sale, juriștii Guvernului consideră că ÎCCJ își depășește sfera de competențe atribuite prin Constituție prin gestionarea finanțelor publice. Ilie Bolojan a subliniat că sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, nu de a decide asupra alocărilor de fonduri.
Argumentul executivului se sprijină pe prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Potrivit acestui cadru legal, elaborarea proiectului bugetului de stat, efectuarea rectificărilor bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții care aparțin exclusiv Executivului și Parlamentului. Prin urmare, Guvernul susține că deciziile judecătorești care impun plăți neprevăzute afectează direct mecanismele de gestionare a bugetului de stat.
Miza financiară a acestui conflict este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă destinată plății drepturilor salariale restante. ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure aceste fonduri, menționând că neexecutarea hotărârilor încalcă dreptul de proprietate al magistraților. Instanța a stabilit că, în cazul neexecutării, vor fi aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Restanțele se referă la majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decizia fiind luată în 2023 pentru perioada care începe din 2018. În proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o sumă cu aproximativ 50% mai mare decât cea alocată în anul precedent. ÎCCJ susține că respectarea acestor plăți este esențială pentru principiul separației puterilor în stat.
Conflictul juridic dintre puterea legislativă, executivă și cea judecătorească este un element central în cadrul arhitecturii de puteri a statului român. Deciziile Curții Constituționale sunt esențiale pentru a clarifica limitele de competență ale instituțiilor, asigurând respectarea cadrului legal privind finanțele publice și protejarea drepturilor fundamentale, într-un context în care gestionarea bugetului de stat necesită o separare clară între deciziile politice și cele judecătorești.