Curtea Constituțională a României a decis amânarea soluționării sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan pentru data de 7 octombrie. Această sesizare vizează un conflict juridic de natură constituțională care a izbucnit între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata unor restanțe salariale ale magistraților, o problemă care implică gestionarea fondurilor publice și respectarea competențelor dintre puterea executivă și cea judecătorească.
Conflictul a apărut după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată pentru neplata unor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite prin hotărâri judecătorești. Instanța supremă a câștigat procesul în prima instanță, solicitând plata unor sume de bani. Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență atribuită constituțional.
Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, elaborarea proiectului bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative. El a subliniat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Guvernul susține că obligarea sa de a aloca sume pentru un singur sector, cel din Justiție, perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă.
În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea în mai, stabilind că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească aceste drepturi prin rectificare bugetară. Pe lângă suma principală, instanța a impus penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, în afară de amenzile stabilite.
Problema financiară este amplificată de faptul că, pe lângă sumele solicitate de Înalta Curte, există și sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona Parchetului. Ministerul Finanțelor consideră că o decizie în favoarea magistraților ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, procesul fiind soluționat rapid de instanță.
Gestionarea restanțelor salariale în sectorul justiției implică adesea procese lungi și decizii judecătorești care obligă statul la plăți retroactive. Aceste situații de conflict între Guvern și instituțiile judecătorești sunt regulate în cadrul administrației publice, când deciziile de finanțare se ciocnesc cu drepturile salariale stabilite prin sentințe. În acest caz, Curtea Constituțională va analiza dacă decizia instanței de apel afectează suveranitatea puterii executive asupra bugetului.